În județul Suceava există peste 60 de milioane de metri cubi de deșeuri miniere

În județul Suceava există 71 de perimetre miniere care au activitatea sistată și aproape 200 de spații unde sunt depozitate deșeurile rezultate din activitatea minieră. Potrivit unui raport prezentat de directorul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Suceava, Vasile Oșean, deșeurile miniere sunt depozitate în 190 de halde de steril provenit din exploatarea substanțelor minerale, volumul total al acestor deșeuri fiind de 45,5 milioane de metri cubi. Acesta a mai spus că în județul Suceava sunt și opt iazuri de decantare, unde sunt depozitate 14,6 milioane de metri cubi de steril provenit din activitatea minieră.
„Prin dimensiuni, cantitatea de deșeuri depozitate, conținutul de substanțe poluante și efectul asupra mediului și populației în cazul producerii unor accidente sau avarii, iazurile de decantare reprezintă un factor major de risc, motiv pentru care trebuie acordată o atenție deosebită atât în faza de construcție – operare, cât mai ales în faza de închidere și de monitorizare post-închidere. După intrarea în conservare a iazurilor, efectul poluării poate dura zeci de ani, în funcție de compoziția sterilului depus, natura reactivilor folosiți la preparare, dinamica precipitațiilor, a apelor de suprafață, a apelor freatice, precum și a celor de mare adâncime”, a declarat Vasile Oșean.
Unul dintre cele mai mari iazuri de decantare unde este depozitat steril este cel din Tărnicioara, acesta având o suprafață de 28,5 hectare și 15,5 milioane de tone de steril. Vasile Oșean a arătat că începând cu anul 2008 au fost realizate lucrări de stabilizare și reabilitare ecologică a iazului, o parte din lucrări fiind finalizate în luna iulie 2011. El a precizat că valoarea lucrărilor se ridică la 5,34 de milioane de lei.
Închiderea și ecologizarea fostei exploatări de sulf din Călimani costă peste 50 de milioane de lei
Șeful APM Suceava a mai arătat că o altă zonă care prezintă risc pentru mediu este fosta exploatare a sulfului din Călimani, închisă în anul 1997. Vasile Oșean a precizat că lucrările de reabilitare ecologică a acestei exploatări au fost începute în anul 2008, ele fiind însă sistate în anii 2010 și 2011. El a arătat că pentru finalizarea lucrărilor de închidere și ecologizare la fosta exploatare Călimani ar fi necesară o sumă de 51,17 milioane de lei (511,7 miliarde de lei vechi).
„În această zonă este necesară continuarea lucrărilor de reabilitare ecologică, având în vedere faptul că poluarea mediului continuă și perimetrul minier se află în Parcul Național Călimani. Pe de altă parte, trebuie spus că în județul Suceava, pașii necesari punerii în siguranță a acestor situri contaminate se fac destul de timid, cauza principală fiind lipsa fondurilor necesare la bugetul de stat. Este necesară monitorizarea atentă și permanentă a acestor perimetre, din două motive principale. Primul ar fi poluarea gravă a factorilor de mediu, în special a apelor și solului, iar al doilea ar fi gradul de pericol pentru așezări pe care îl reprezintă unele dintre situri, respectiv cele din Fundu Moldovei, Tarnița și Călimani”, a mai spus șeful APM Suceava.