În Hristos avem o viață sfântă și plină de lumină

„Dar Iisus le-a răspuns: Tatăl Meu până acum lucrează; și Eu lucrez. Deci pentru aceasta căutau mai mult iudeii să-L omoare, nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci și pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu. A răspuns Iisus și le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Fiul nu poate să facă nimic de la Sine, dacă nu va vedea pe Tatăl făcând; căci cele ce face Acela, acestea le face și Fiul întocmai. Că Tatăl iubește pe Fiul și-I arată toate câte face El și lucruri mai mari decât acestea va arăta Lui, ca voi să vă mirați. Căci, după cum Tatăl scoală pe cei morți și le dă viață, tot așa și Fiul dă viață celor ce voiește. Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului. Ca toți să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinstește pe Fiul nu cinstește pe Tatăl care L-a trimis. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel ce M-a trimis are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viață.” (Ioan 5, 17-24)
Sfântul Evanghelist Ioan ne-a lăsat o mărturie vie a modului în care Domnul Iisus Hristos Și-a dedicat viața pentru ca noi să avem o viață sfântă și plină de lumină. Perioada până la Înălțarea la cer a Mântuitorului și Pogorârea Sfântului Duh este un timp al concretizării promisiunilor. A promis Domnul că va învia și a Înviat și i-a încredințat de Învierea Sa și pe ucenicii Săi. Ne gândim la bucuria femeilor mironosițe, la mirarea Sfinților Apostoli atunci când Domnul Hristos a venit la ei prin ușile încuiate, la bucuria trăită de Luca și Cleopa pe drumul Emausului. Cuprinși de preocupările vieții cotidiene, poate nu mai putem percepe și vedea Lumina Învierii. Însă este necesar să ne mobilizăm, să citim și să recitim cuvintele scrise despre acest minunat eveniment, care a schimbat cursul istoriei și al vieții noastre.
(Ziarul Lumina)