Festivalul Național al Ouălor încondeiate a ajuns la cea de-a VI-a ediție. Spre deosebire de edițiile anterioare, cea din acest an a fost inclusă în programul “Paștele în Bucovina”
“Prezența simplității”
Vineri, 10 aprile, în comuna muzeu Ciocănești au avut loc primele manifestări din cadrul celei de-a VI-a ediții a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate. Masa rotundă despre turismul religios „Paștele în Bucovina”, lansările de carte „Întâmplări ce nu puteau fi uitate” și „Întâmplări din viața unui colecționar” a câmpulungeanului Ioan Grămadă și antologia „Flori de salcâm” a dorneanului Gheorghe Vicol dar și subiecte cum ar fi „Arta încondeierii ouălor, tradiție, istorie și legendă”, „Omagiu trâmbiței, buciumului, tulnicului, cornului”, „De la întemeierea lumii la apocalipsă” au stârnit interesul localnicilor dar și al turiștilor sosiți în număr mare în această localitate.
Cei doi buciumași din Câmpulung Moldovenesc împreună cu Stelu Erhan i-au dus pe cei prezenți în Muzeul Ouălor Încondeiate din Ciocănești în „lumea primului cântec” prin prezentarea buciumului și prin melodiile interpretate la acest instrument. Așa cum a precizat și constructorul de buciume Stelu Erhan, prezența celor din Câmpulung la Ciocănești este „prezența simplității”, iar prezentarea tehnicii construcției buciumului s-a dorit a fi o lecție pentru generațiile viitoare, pentru că „dacă un copil din cei prezenți va încerca să facă un bucium și dacă va reuși chiar și la a o suta încercare, asta va însemna foarte mult pentru păstrarea tradițiilor”.
Chematu-n sat cu trâmbița și doba
Cea de-a doua zi a festivalului, sâmbătă, 11aprilie, a început cu „Chematu-n sat cu trâmbița și doba. Bună dimineață gospodari”. Chematul cu doba este un obicei străvechi prin care se anunță în fiecare an cele trei evenimente deosebite din comunitate, Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Păstrăvului, Festivalul Obiceiurilor de Iarnă.
„Primaria a pus la cale o mare întrecere la închistrit ouă și care gospodină le face mai faine capătă mari daruri pentru că păstrează tradiția. Așa că dragi oameni haideți cu mic, cu mare în sat să vă înveseliți inima că mai fain ca la noi nu-i nicăieri” a fost chemarea la Festivalul Ouălor Încondeiate adresată de dobașul satului, Lupescu Petru-Pantelimon.
Chematu-n sat cu doba era un obicei vechi, o modalitatea de a transmite cetățenilor anunțurile de la primărie pentru că nu erau alte mijloace de informare. Dobașul satului făcea lumea atentă cu doba, apoi dădea citire anunțului.
Un ou încondeiat pentru o primărie nouă
În jurul orei 10, sătenii din Ciocanesti, dar și turiștii din țară și chiar de peste hotare s-au adunat în fața căminului cultural, unde a avut loc deschiderea oficială a festivalului. Slujba de sfințire și binecuvântare a artei străbune, a expoziției și a ouălor încondeiate a fost oficiată de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen, împreună cu un sobor de preoți. “Acest festival ne îndreaptă cu inima și cu mintea la frumosul care rămâne peste veacuri, la frumosul nostru românesc, la frumosul nostru din Bucovina. Eu spun pretutindeni că frumosul din Bucovina este unic. Am venit la acest moment pentru că cunosc frumusețea acestui sat încă din anii 1960. Dumnezeu să ne ajute și să ne dea gândul cel bun în păstrarea și cinstirea acestor valori de patrimoniu național și creștinesc”, a spus înaltul ierarh.
În cuvântul de „Bun venit la Ciocănești”, primarul Gheorghe Tomoiagă a spus că „aceasta nu este o sărbătoare a Ciocăneștiului, este o sărbătoare a Bucovinei, o sărbătoare a întregii țări, pentru că aici era locul sfânt de unde Ștefan cel Mare își lua armele și pleca la luptă mai departe. După ce Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean, a precizat că un ou de dimensiuni mari încondeiat din Ciocănești, „cu motive pe care le vedem și pe casele oamenilor, și pe ștergarele țesute, și pe costumele populare” va ajunge să fie expus în fața Guvernului, primarulul Tomoiagă a spus că „dau un ou încondeiat Guvernului pentru o primărie nouă în comună”.
„De luni în fața Guvernului României va fi un ou din Ciocănești. Premierul Emil Boc mi-a spus la telefon că vrea o căruță cu ouă așa cum a văzut la televizor, în fața Consiliului Județean. Important este că va fi un ou din Bucovina, din Ciocănești, în fața Guvernului”, a spus președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur.
Parada portului în sunet de bucium, trâmbiță și tulnic
După slujba oficiată de I.P.S. Pimen, ploaia măruntă care a căzut neîncetat de vineri peste Ciocănești s-a oprit și, în jurul prânzului, a început parada portului popular tradițional. În sunetul buciumelor, trâmbițelor și tulnicului, zeci de ciocăneșteni îmbrăcați în costume populare, călare pe cai, sau în căruțe aranjate de sărbătoare cu covoare țesute au adus în centrul comunei un ou uriaș din lemn, greu de aproape o tonă, într-un străvechi car tras de o pereche de armăsari. Oul, “un simbol a ceea ce înseamnă sufletul nostru, a celor care în Bucovina încondeiază aceste ouă”, este considerat emblema festivalului, fiind pictat pe o parte cu chipul domnitorului Ștefan cel Mare, iar pe cealaltă cu modele tradiționale din Ciocănești. În spatele lui, alte cinci ouă, tot din lemn, erau ouăle reprezentative ale edițiilor anterioare.
Concursul de încondeiat
După ce I.P.S. Pimen a dat binecuvântare celor prezenți la concursul de încondeiat ouă, primarul din Ciocănești a oferit înaltului ierarh dar și lui Gheorghe Flutur diploma de onoare, o medalie jubiliară și un ou din sticlă pe care era gravat chipul lui Ștefan cel Mare.
Anul acesta au participat 40 de adulți și 34 de copii, fiecare fiind înscris în concurs cu o selecție de 12 ouă încondeiate sau închistrite (modele diferite), caracteristice zonei din care provin și pentru care au trebuit să facă în fața juriului descrierea elementelor ornamentale folosite, cromatica, tehnica de lucru și gradul de dificultate. Juriului a avut de apreciat și modul de prezentarea a standului, dar și a costumului popular din zona geografică pe care o reprezintă fiecare concurent. Față de anii anteriori, când la jurizare erau 15 stiluri autentice, sâmbătă, în premieră, la Festivalul Ouălor Încondeiate a fost și al 16-lea stil adus de încondeietorii din Brăila.
Etapa a doua a concursului, cea mai spectaculoasă, a constat în încondeierea a cât mai multe din cele cinci ouă pregătite, vârsta participanților variind de la 4 ani la peste 60 de ani, ceea ce dovedește că meșteșugul încondeierii ouălor este transmis de la o generație la alta.
Marele premiu al Festivalului a revenit în acest an Elvirei Rusu , din Poiana Stampei, premiul de excelență a fost acordat Școlii de încondeiat ouă din Ciocănești. Au mai fost acordate premii grupului de încondeietori din Vatra Hărmanului – Brașov, grupului de încondeietori din Țara Bârsei, Săcele, Brașov și lui Florin Bejinari din Rădăuți, cel care a pictat sub lupă și cel mai mic ou prezentat în concurs, un ou de vrabie (acest ou a atras atenția vizitatorilor de la târgul de la Augsburg- Germania).
Bucatele de post, la mare căutare
Cu sprijinul președintei ANTREC „Bucovina”, Niculina Vasiluț, una din sălile Căminului Cultural a găzduit prima ediție a concursului gastronomic cu preparate tradiționale de post. Proprietarii de pensiuni turistice din Asociația Turistică din Vama și cei din cadrul ANTREC Bucovina au prezentat pentru degustare chifteluțe cu ciuperci și soia, clătite umplute cu urzici, servite la aperitiv, clătite cu ciuperci, fasole ornată cu ceapă verde, sărmăluțe foarte mici pentru aperitiv, roșii umplute, zacuscă pregătită din toamnă, țelină umplută cu ciuperci, salată de cartofi, salată de sfeclă roșie, salate cu ciuperci, iar ca desert, prăjituri de post, cea mai căutată fiind tarta cu mere. Și mâncările ardelenești au fost pe placul bucovinenilor, pensiunile din cadrul ANTREC Alba Iulia prezentându-se la Ciocănești cu produse tradiționale din Ardeal.
Pe stadionul din comună a avut loc prima ediție a Concursului național „Glasul trâmbiței, al buciumului, tulnicului și cornului în Ciocănești – Bucovina”, pe grupuri și individual.
Spectacolul Pascal „Hristos a Înviat”, prezentat de Ansamblul „Balada Bucovinei”, condus de maestrul Gheorghe Sârbu, avându-l ca invitat de onoare pe preotul Cristin Pomohaci, a încheiat a doua zi a manifestărilor.
