Țările din Europa de Est, regiunea cu cea mai ridicată dependență de finanțare străină în sectorul bancar, ar putea câștiga beneficii pe termen lung din procesul de dezintermediere derulat de grupurile financiare din Vest, care va lăsa în urmă economii mai stabile, cu fundamente mai solide.
Stagnarea creditului în regiune afectează în creșterea economică, însă ajută la închiderea deficitelor bugetare și de cont curent, la reducerea datoriilor externe, creșterea piețelor locale ale depozitelor bancare și la apărarea împotriva baloanelor speculative, potrivit unei analize Bloomberg, care citează și date furnizate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
„Bilanțurile acestor economii va fi mult mai curat. Creșterea economică în contextul unui avans mai moderat al creditului are șanse mai bune să fie mai echilibrată”, a declarat pentru Bloomberg Kieran Curtis, manager la Aviva Investors, Londra, fond cu active de 4,5 miliarde de dolari pe piețele emergente.
Sectorul bancar din regiune este dominat de bănci din Vest, în frunte cu UniCredit (Italia) și Erste (Austria). Grupurile financiare străine controlează 75% din activele industriei bancare est-europene.
Investitorii care urmăresc regiunea s-au arătat îngrijorați că retragerea băncilor străine către piețele și operațiunile de bază ar putea deturna revenirea economică a statelor est-europene. Fondul Monetar Internațional consideră că grupurile financiare vestice au „umflat” creșterea economică a Europei de Est cu 1,5% pe an până în 2008.
Astfel, costul asigurării datoriilor Ungariei și Poloniei împotriva riscului de neplată pentru următorii cinci ani a crescut la 4,37, respectiv 1,63 puncte procentuale, de la 3,78, respectiv 1,44 puncte la începutul anului trecut, potrivit datelor Bloomberg.
Situația Europei de Est din ultimii ani și din prezent este asemănătoare crizelor din țările nordide de la începutul anilor ’90 și din Asia de la sfârșitul aceluiași deceniu. În ambele cazuri, creșterea rapidă și puternică a creditului și influxul puternic de capital străin au creat baloane speculative care s-au „spart” zgomotos. Ambele regiuni au trecut apoi prin recesiuni. Cu toate acestea, pentru unele dintre economiile afectate a urmat un deceniu de creștere. Datoria populației a scăzut în Suedia de la 140% din venitul discreționar în 1990 la 80% în 1995, iar în Tailanda scăderea puternică a importurilor a transformat un deficit comercial de 16 miliarde de dolari la un excedent de 2,5 miliarde de dolari într-o perioadă de numai cinci ani.
Guvernele din țările nordice, inclusiv Suedia, și-au îmbunătățit disciplina fiscală odată cu ieșirea din criză, potrivit unui raport al McKinsey Global Institute, care consideră că astfel de reforme sunt precondiții pentru creșterea economică. Continuând paralela, disciplina fiscală pare acum cuvântul de ordine și în Europa de Est.
Dezintermedierea poate fi un lucru bun, atât timp cât procesul este efectuat „tretpat și ordonat”, au afirmat Bas Bakker, șeful departamentului piețe emergente al FMI, și adjunctul său, Christoph Klingen, într-o postare pe blogul celui dintâi.
Printre beneficiile care ar putea fi aduse de dezintermediere se numără scăderea datoriei externe, care ar reduce costurile de finanțare și ar stabiliza monedele, a declarat Bakker la Viena în luna iulie.
Statele din regiune și-au redus substanțial deficitele de cont curent în ultimii trei ani, iar băncile est-europene se bazează în tot mai mare măsură pe banii atrași pe plan local pentru finanțarea creditării. La nivel regional, raportul dintre credite și depozite a scăzut la 101% în februarie, de la 120% în ianuarie 2009, potrivit unui raport al Raiffeisen Bank.
„Criza ne-a învățat că ceea ce se întâmpla mai demult nu a fost sustenabil. Trebuie să trecem la un model diferit”, comentează pentru Bloomberg Gianni Papa, șeful operațiunilor est-europene ale UniCredit.
El consideră că încetinirea ritmului de creștere a creditului este un lucru bun pentru Europa de Est. Restricțiile impuse de guvernele din regiune pe creditarea în valută ar trebui să împingă populația și firmele către finanțare în monedă locală, care, deși mai scumpă, va rezulta în construirea unei economii mai stabile și va preveni formarea unor baloane speculative, a spus Papa.
Datele UniCredit arată că, înaintea falimentului Lehman Brothers în septembrie 2008, creșterea economică din Europa de Est era, în medie, de 5% din PIB pe an, în timp ce creditul avansa cu până la 40% pe an în Polonia și România. Fluxul de capital s-a inversat între timp, deoarece băncile din Vest încearcă să-și restrângă portofoliile de active și să-și consolideze capitalul propriu pentru a se alinia noilor reglementări financiare internaționale.
De la jumătatea anului trecut, retragerile de finanțare din Europa de Est au atins „nivelui îngrijorătoare”, potrivit grupului Vienna Initiative, format la începutul anului 2009 de băncile din regiune, instituțiile financiare internaționale, autorități și bănci centrale pentru a menține stabilitatea economiilor din zonă în contextul crizei financiare mondiale.
Băncile străine au retras din Europa de Est echivalentul a 0,7% din PIB în trimestrul al treilea al anului trecut, respectiv 0,4% din PIB în ultimele trei luni din 2011, potrivit Vienna Initiative, care estimează că rata de retragere a încetinit la 0,2% din PIB în primele trei luni din acest an, dar a accelerat probabil ulterior.
Situația este îngrijorătoare în Ungaria și în țările baltice. Creditarea ajustată după inflație a scăzut în luna mai cu 16% în Ungaria, 15% în Letonia și 8% în Lituania, raportat la aceeași lună a anului trecut. În Polonia, creditul a crescut cu 3,9%, iar în Bulgaria și România cu mai puțin de 1,5%, potrivit datelor BERD, preluate de Bloomberg.
Deși țările din regiune nu pot controla ritmul în care băncile străine implementează procesul de dezintermediere, influențat în principal de criza din zona euro, revenirea la ratele de creștere anterioare crizei ar fi o idee proastă și nu este „în cărți”, a declarat pentru Bloomberg Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
„Sistemul bancar a învățat o lecție și au devenit mai prudenți. Sigur că avem nevoie de credit pentru a ne ajuta economia, dar este mult mai bine să meargă mai încet, mult mai încet”, a mai spus Croitoru.
Vlad Popescu, vlad.popescu@mediafax.ro
