În comunele montane ale Sucevei sunt crescute 70.000 de bovine, însă sub 1% dintre crescători iau subvenții pentru zonă defavorizată

Județul Suceava, și cu precădere zona montană a acestuia, se clasează detașat pe prima poziție la nivel național în ceea ce privește creșterea bovinelor, însă acest stâlp al zootehniei din România este zdruncinat foarte serios de faptul că subvențiile pentru creșterea animalelor în zonele montane defavorizate nu mai sunt accesibile decât pentru mai puțin de 1% dintre crescători.
Situația a fost prezentată pe larg, într-un material documentat, bazat pe cifre și argumente, de doctorul Petrea Dulgheru, președintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, care a înaintat un memoriu în acest sens factorilor responsabili din România, în numele crescătorilor de bovine din zona montană a județului Suceava.
Normele de acordare a subvențiilor, în contradicție flagrantă cu realitatea de la munte
Memoriul a fost transmis către parlamentari, ministrul Agriculturii, premierul și președintele României, iar Petrea Dulgheru speră ca strigătul crescătorilor de vaci de la munte să aibă ecou. Marea problemă, după cum am mai arătat în paginile cotidianului nostru, este că subvențiile destinate creșterii bovinelor în zonele montane defavorizate se acordă doar crescătorilor care au minimum zece vaci adulte.
În cele 37 de comune montane din județ incluse la zonă defavorizată sunt înregistrate 18.411 exploatații de animale (n.r. crescători de bovine), cu 70.037 de efective de bovine, de unde rezultă o medie de 3,8 capete de fiecare crescător. Așadar, foarte mulți crescători mici, care nu mai primesc subvenție pe cap de animal pentru zonă defavorizată.
„Din 2015, cu noua formă de acordare a subvenției, mai primesc subvențiile pentru zonă montană defavorizată doar 53 de exploatații nonprofesionale, gospodării ale populației și 74 de societăți comerciale. În procente, pentru această măsură nouă, mai iau subvenție 0,69% din totalul exploatațiilor. Este cea mai dură lovitură dată oamenilor din zona montană a județului Suceava în ultimii 26 de ani”, a arătat Petrea Dulgheru în memoriul înaintat în numele crescătorilor de vaci de la munte.
Realitate: proprietatea de la munte este fărâmițată
Petrea Dulgheru a arătat că de generații întregi specificul zonei montane din județul Suceava, ca și al celorlalte zone montane ale României, este că proprietatea nu este compactă.
Proprietarul de pășune de la munte are, în majoritate, 1-5 hectare de pășune, iar o comasare nu se poate face de la un an la altul.
„Dacă cineva dorește să primească subvenție, după acest model, trebuie să aibă în total, cu vaci, cu juninci, cu tineret, cu reforme, 20-22 de capete și circa 45 de hectare de fâneață și pășune, pentru a le hrăni. În comunele noastre astfel de proprietari sunt sub 1%, iar dovada se vede în numărul celor care mai sunt eligibili pentru subvenții. Această schemă, de la București sau de la câmpie, este imposibil de implementat la munte”, se arată în memoriu.
Limita de vârstă a bovinelor de lapte, o altă anomalie
Ca și cum nu ar fi de ajuns, crescătorii mai sunt obligați ca cele zece bovine adulte să aibă până în 8 ani.
„Și aceasta este o mare prostie, o vacă de lapte de la munte, crescută biologic, are productivitate până la 10-12 ani. Toate aceste norme parcă au fost introduse doar pentru a distruge crescătorul de bovine de la munte. Oare nu mai avem nevoie de laptele și carnea bio de la crescătorul de la munte?”, s-a întrebat Dulgheru.
Acesta a ținut să transmită un apel către senatorii și deputații aleși în colegiile sucevene:
„Rog senatorii și deputații Sucevei să sesizeze această anomalie în Parlament, pentru salvarea zootehniei de la munte, până nu este prea târziu”, a declarat doctorul Petrea Dulgheru.
O altă problemă, la fel de serioasă, este legată de condițiile de agro-mediu impuse la accesarea subvențiilor pe pășune, în zona defavorizată de munte. Obligativitatea fermierilor de a nu cosi pășunea mai devreme de 1 iulie este considerată absurdă, în contrast cu specificul zonei montane.
“Mi s-a transmis că nu se poate cosi pășunea mai repede din cauza unei păsări care cuibărește în pășune până la 1 iulie. Nimeni nu a putut să-mi spună concret care este această pasăre. Dacă nu se vor schimba aceste norme voi da în judecată Ministerul Agriculturii, pentru a mi se comunica care este acea pasăre și de ce trebuie să lăsăm noi pășunea să se transforme în celuloză și mucegai”, a declarat Petrea Dulgheru, care, pe lângă activitatea din medicină veterinară, este și crescător de animale și producător atestat de păstrăv tradițional.
El a arătat că a achiziționat și crescut, până în 30 ianuarie 2014, șase bovine din rasa Charolaise pură din Franța, însă fără un sprijin financiar, de care beneficiază fermierii din toată Uniunea Europeană, a renunțat la această activitate.
Comasarea nu este respinsă, însă nu se poate realiza atât de brusc
El a subliniat că este nevoie de o strategie pe termen lung, prin care fermierul de la munte să fie încurajat să crească animale și să facă agricultură, nu să fie dus spre faliment.
„În primul rând, trebuie să se facă o strategie pentru munte, pe 25-30 de ani, susținută de toate partidele, care să nu fie modificată la 6 luni, la 2 ani sau la 4 ani, în funcție de cum se schimbă partidele la guvernare”, a declarat Dulgheru. El a subliniat că oamenii de la munte înțeleg că zootehnia este profitabilă atunci când este comasată, iar fermierii trebuie să treacă de la „vaca din grajd” la fermă, însă asta nu se poate face de la o zi la alta.
„Omul de la munte nu ține o vacă, are minimum două-trei, iar o parte au deja ferme, însă această mărire a efectivelor trebuie făcută treptat, nu poți trece într-un an de la două bovine la peste zece adulte, de lapte, adică în total minimum douăzeci”, a explicat Dulgheru.
Comunele în care sunt crescute cele mai multe bovine
Statistica realizată în memoriul transmis factorilor responsabili de la București cu privire la numărul de bovine din cele 37 de comune montane din județ arată că sunt încă multe localități montane în care se cresc 2.000-3000 de bovine, chiar aproape de 4.000 în câteva.
La Moldovița sunt înregistrate 3.950 de bovine, la Șaru Dornei – 3.850, la Stulpicani – 3.800, iar la Moldova Sulița – 3.300 (datele exacte, pe fiecare localitate, în tabelul de mai jos).
„În această zonă montană a județului Suceava sunt concentrate peste 70.000 de bovine, cât în trei-patru județe din sudul României. Sperăm ca acești crescători, care muncesc și trăiesc din agricultură și zootehnie, fără a aștepta ajutoare sociale sau de șomaj, să nu fie siliți să renunțe la această activitate”, este mesajul transmis în memoriu.
Fermierii de la munte au dreptul la subvenții pentru zonă defavorizată în condițiile în care nu pot face agricultură ca la șes, iar animalele sunt scoase la pășunat doar trei, patru luni pe an, în rest fiind furajate în grajd. Din păcate, subvenția pe cap de animal pentru zona defavorizată nu mai este acum accesibilă decât pentru câteva zeci de crescători individuali, plus fermierii mari.
În tabelul de mai jos puteți regăsi efectivele de bovine din comunele montane ale județului Suceava, numărul de exploatații pe fiecare localitate în parte și cât de puțini beneficiari de subvenții pentru zona defavorizată mai sunt. Datele se regăsesc în memoriul înaintat de Petrea Dulgeru factorilor responsabili din România: