Acțiune

În căutarea mireselor „ilegale”



– Toate Primăriile unde există comunități compacte de rromi trebuie să semnaleze „căsătoriile infantile”
– După ce Direcția de Asistență Socială Suceava va cunoaște toate cazurile de căsătorii între sau cu minori „produse” în județ, echipele de asistenți sociali vor întocmi anchete sociale la familiile tuturor tinerilor unde sunt încălcate drepturile copiilor
– Acolo unde vor fi semnalate și alte încălcări ale drepturilor copilului în aceste comunități de rromi, părinții minorilor implicați pot să se trezească „peste noapte” cu dosare penale pentru punerea în primejdie a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorilor
Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava a trimis în cursul zilei de ieri o adresă către toate primăriile din județ unde sunt comunități compacte de rromi, în vederea semnalării, în decurs de o săptămână, a cazurilor de mirese „ilegale”, minore care se căsătoresc de foarte tinere, încălcându-se astfel drepturile copilului. Această măsură a fost luată de către instituția suceveană după ce în cursul zilei de ieri, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) a transmis un comunicat de presă – „Dincolo de tradiții, există legi”, în care avertizează că legislația românească și cea europeană interzic astfel de practici, care încalcă drepturile copiilor la libertate de opinie, la viață intimă și privată. Tot în acel comunicat se mai precizează că „înțelegerea între părinții copiilor are ca finalitate introducerea fetei în familia băiatului; fata va fi astfel îngrijită și crescută de viitoarea soacră, în concepția rromilor această practică reducând riscul unor neînțelegeri ulterioare între noră și soacră. De asemenea, familia băiatului preia responsabilitatea asigurării condițiilor bune de viață și educație ale fetei. Scopul acestor mezalianțe au ca scop conservarea averilor familiilor în cadrul comunității. Dincolo de aceste tradiții, legea spune că în orice acțiune sau decizie care privește copilul, primează interesul superior al acestuia”.
Conform reglementărilor legale în vigoare, orice copil are dreptul să crească alături de părinții săi, ori, prin separarea copiilor de familia naturală, le este încălcat acest drept.
În același timp, copilul are dreptul să fie crescut în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. În acest scop, părinții sunt obligați să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea (Legea 272/2004, art. 32). De asemenea, copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
Și în comunitățile de rromi din județul Suceava au fost semnalate mai multe cazuri de minore care s-au căsătorit la nouă, zece ani, iar la maxim 13 ani aveau deja copii. Chiar dacă anual se derulează programe de prevenire a instituționalizării, abandonului școlar, abuzului, neglijării și exploatării copilului în această comunitate, totuși legile nescrise ale rromilor din satele și comunele sucevene sunt „bătute în cuie”. După ce Direcția de Asistență Socială Suceava va cunoaște toate cazurile de căsătorii infantile „produse” în județ, echipele de asistenți sociali vor întocmi anchete sociale la familiile tuturor tinerilor, urmând a fi luate măsurile necesare acolo unde se constată încălcarea drepturilor copiilor. Dacă vor fi semnalate și alte încălcări ale drepturilor copilului în aceste comunități de rromi, părinții minorilor implicați pot să se trezească „peste noapte” cu dosare penale pentru punerea în primejdie a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorilor.
Cei mai mulți rromi trăiesc în Dolhasca
În județul Suceava locuiesc aproximativ 22.000 de cetățeni de etnie rromă, ceea ce înseamnă aproximativ 6.772 de familii. Dintre aceștia, cei mai mulți stau în Dolhasca (1.960 de persoane de etnie rromă și 690 de familii), în Pătrăuți, unde locuiesc 1800 de persoane de etnie rromă, iar în municipiul Suceava sunt peste 1700 de rromi și aproape 400 de familii.



Recomandări

„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”

„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”
„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”