Dreptate obținută cu greu

Împroprietăriri ilegale cu pădure, de care au beneficiat rudele unui magistrat, anulate de instanțele din alte județe



Salvarea Niculinei Antonovici a venit de la instanțele de judecată din alte județe ale țării, iar femeia și ceilalți moștenitori și-au recâștigat cu greu drepturile
Salvarea Niculinei Antonovici a venit de la instanțele de judecată din alte județe ale țării, iar femeia și ceilalți moștenitori și-au recâștigat cu greu drepturile

Aproape zece ani de procese, cu răsturnări de situație halucinante, care ar dărâma definitiv moralul unui om fără o putere de luptă extraordinară, au fost necesari pentru ca moștenitorii unei importante suprafețe de pădure din județul Suceava, 17 hectare, să aibă câștig de cauză. Niculina Antonovici, una dintre victimele care au trecut prin caruselul unor procese interminabile, este convinsă că ajungerea la liman a fost cu atât mai grea cu cât s-a judecat cu rudele magistratului Cezar Hîncu, fost președinte al Curții de Apel Suceava. Salvarea a venit de la instanțele de judecată din alte județe ale țării, iar femeia și ceilalți moștenitori și-au recâștigat cu greu drepturile.
Un șir de procese care a început în 2004, cu decizii total contradictorii
Șirul unor procese începute încă din 2004 este greu de contabilizat într-un material de presă. Cert este că Niculina Antonovici, personal, cât și în calitate de procurator al fraților săi, a obținut definitiv și irevocabil, în 2005, dreptul de proprietate pe o suprafață de 17 hectare de pădure, pe raza Ocolului Silvic Breaza, la Moldova Sulița și la Cârlibaba. Rudele magistratului, care au revendicat și ele suprafața, însă au reușit să obțină anularea actelor pentru suprafața de 17 hectare de pădure, la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Decizia, emisă de judecătorul Maria Mihoc, care avea să fie desființată și considerată profund nelegală de magistrații din Bistrița-Năsăud, s-a bazat printre altele pe o expertiză solicitată de rudele magistratului, realizată de expertul judiciar Jenică Florea, cu ajutorul căreia proprietatea ramurii Antonovici a fost anulată. Reclamanta, Niculina Antonovici, consideră că expertiza s-a bazat pe afirmații mincinoase, iar o declarație dată de Florea la poliție arată că expertul recunoaște că a consemnat „eronat” unele date. Femeia luptă și acum în speranța că expertul va fi tras la răspundere, iar în ianuarie 2013 Judecătoria Iași a dispus redeschiderea urmăririi penale față de Jenică Florea, pentru mărturie mincinoasă, după ce inițial procurorii l-au scos de sub urmărire penală.
Dreptatea a venit odată că strămutarea procesului
Deși s-a trezit cu dreptul de proprietate anulat după ce inițial câștigase definitiv procesele, femeia a avut puterea să lupte în continuare.
Demersurile perseverente efectuate ani la rând de Niculina Antonovici, susținute de documente oficiale și memorii, au fost în final încununate de succes, astfel că, în 2010, prefectul de Suceava de la acea vreme, Sorin Arcadie Popescu, i-a dat în judecată pe Oltea Croitoru, fosta soacră a magistratului Hîncu, și alți 17 membri ai familiei ei, Comisia Județeană de Fond Funciar Suceava, comisiile locale de fond funciar din Moldova Sulița și Cârlibaba și Direcția Silvică Suceava, solicitând anularea titlurilor de proprietate emise cu încălcarea legii.
De asemenea, prin calea de atac a contestației în anulare, Niculina Antonovici și ceilalți moștenitori de pe ramura sa au obținut o rejudecare a recursului, la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Magistrații de aici au admis recursul declarat de femeie și ceilalți proprietari rămași fără pădure.
Lipsa motivării și o decizie „profund nelegală”
Mai mult, magistrații Judecătoriei Bistrița-Năsăud nu s-au ferit să arunce mari semne de întrebare asupra deciziilor de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, decizii confirmate de instanța superioară. Marea problemă este legată de motivarea soluțiilor prin care Niculina Antonovici și ceilalți au pierdut dreptul de proprietate. Mai exact lipsesc motivele de nulitate absolută prevăzute de articolul III aliniatul 1 din Legea 169/1997.
„Mai mult decât atât, dacă în cazul reclamanților o astfel de omisiune (n.r. – lipsa motivării) este oarecum scuzabilă, omisiunea instanței de fond de a-și motiva în drept soluția și de a indica clar care este motivul de nulitate absolută care afectează actele a căror nulitate a constat-o este profund nelegală”, scrie negru pe alb în motivarea magistraților de la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
O ultimă fază a procesului a fost la Tribunalul Brașov, acolo unde dosarul a ajuns în urma unei cereri de strămutare admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție. La finele lui 2011, Tribunalul Brașov a admis definitiv cererile de recurs formulate de Comisia Județeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, reprezentată legal de prefect, Niculina Antonovici, Stanca Brunelo, Gheorghe Antonovici și Nicolae Alexandru Pintea și a modificat în totalitate sentința prin care aceștia pierdeau dreptul de proprietate a pădurii.
Ulterior, pe parcursul ultimului an și jumătate, Niculina Antonovici a reușit să reintre și efectiv în proprietatea pădurii pe care, conform deciziei instanței, a moștenit-o legal.
Un caz cu multe semne de întrebare mediatizat de Monitorul din 2010. Magistratul s-a delimitat total de acest caz
Trebuie amintit că în martie 2010 Monitorul de Suceava a atras atenția asupra acestui caz cu foarte multe semne de întrebare. Niculina Antonovici este absolut convinsă că piedicile din ultimii ani de la instanțele sucevene nu se pot explica decât prin faptul că cei care au dat-o în judecată sunt rude cu magistratul Cezar Hîncu.
În 2010, la vremea apariției articolului din Monitorul de Suceava, pe când era președinte al Curții de Apel Suceava, cea mai importantă instanță din județ, Cezar Hîncu s-a delimitat de acest caz și a precizat că nu a intervenit în nici un fel. El a mai spus la acea vreme că „rudele nu ți le alegi” și s-a declarat convins că titlurile de proprietate nelegale vor fi în cele din urmă anulate.
Recent, în mai 2013, magistratul Cezar Hîncu a trecut examenul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție.