Când afli că un băiat de liceu plătește cu viața plăcerea de a fi mers să vadă fotbal pe stadion, treburile și grijile zilnice ne par lipsite de orice sens. Știu puști încă și mai mici care se duc să vadă Dinamo sau Steaua, iar gândul că vreunul dintre ei ar putea intra în raza unei bestii mi se pare inacceptabil. Cel care a curmat viața acelui copil, probabil nici el prea copt la minte și la trup, trebuie să simtă pedeapsa în primul rând în suflet. Nu mă îndoiesc că va fi prins, căci așa ceva nu se poate tăinui nici de către prieteni, și va plăti cu ani din viața sa ceva ce nu se poate echivala oricum cu nimic: o altă viață. Dar, pentru că tocmai viața merge înainte, cel puțin a unora dintre noi, vom trece la fotbalul jucat, fie și cu inima grea.
Steaua s-a prezentat dezamăgitor în deplasarea de la City, făcându-l și pe Guardiola să declare că a refuzat jocul. Meciul acesta era o vitrină, trebuia abordat cu cei mai buni jucători, ocazia era ideală de a le face reclamă. Mai era și imaginea deplorabilă din tur care se cerea ștearsă. Când colo, ca un moșneag sfătos, Reghecampf declară că important e să câștige meciul cu Pandurii! Păi de ce ar fi așa important, domnu’ antrenor? Cu “performanțele” astea interne îi iei ochii lui Becali, iar când vine o echipă mai legată îl lași cu pantalonii în vine? Să nu dai un gol într-o dublă cu Manchester City, care a fost generoasă în a folosi rezerve, mi se pare de-a dreptul rușinos pentru firma pe care o are Steaua în Europa. Dar, până la urmă, poate de atât e în stare antrenorul Laurențiu Reghecampf, să ia titlul cu Steaua. Ceea ce, să convenim, nu e totuna cu a-l aduce la Galați sau la Urziceni. Să-l lăsăm, așadar, pe Reghe să se pregătească de meciul din campionat cu Pandurii.
Între timp, remarcăm cu oarecare obidă că și alte echipe din est și-au deschis drum spre grupele Ligii Campionilor. Rușii de la Rostov chiar și-au făcut echipă solidă, dar cu acest Ajax până și Steaua ar fi avut șanse. Sosiți pe ultimii metri sunt croații de la Dinamo Zagreb, care au împins meciul cu Salzburg în prelungiri, acolo unde au rezolvat calificarea, spre satisfacția deocamdată platonică a lui Mățel, rămas pe bancă.