Importanța și semnificația Postului Crăciunului

Biserica a rânduit cele patru posturi mari de peste an: Postul Mare (al Sf. Paști), Postul Crăciunului, Postul Adormirii Maicii Domnului și Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Apoi mai există și posturi de o singură zi: miercurea și vinerea de peste an, Înălțarea Sfintei Cruci pe 14 septembrie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul pe 29 august, ajunul Crăciunului și ajunul Bobotezei. În afară de aceste posturi, rânduiala sfintei Biserici mai poruncește și postul stabilit de episcopul locului în anumite momente din viața bisericii, pentru diferite trebuințe. Înfrânare
Posturile sunt rânduite de Sf. Biserica și sunt obligatorii pentru fiecare creștin cu câteva excepții sau dezlegări de la post: a bătrânilor neputincioși, a bolnavilor, a femeilor însărcinate și a copiilor sub șapte ani. Ca formă, Sfânta Biserică stabilește două tipuri de post: ajunare (post aspru, nu se mănâncă nimic timp de 24 de ore) și post ușor: adică înfrânare de la mâncăruri de frupt (lapte, brânză, carne și ouă). După sfântul Sfintei Scripturi, postul trebuie întotdeauna însoțit de: spovedanie (căința, întoarcerea de la păcat), milostenie, fapte bune și împăcarea cu aproapele.
Postul Crăciunului, de pe 15 noiembrie
Postul Crăciunului este postul de dinaintea Nașterii Domnului. Ține 40 de zile din 15 noiembrie până în 25 decembrie. Lăsăm sec în seara de 14 noiembrie ziua Sfântului Filip, iar dacă această zi cade miercurea sau vinerea.
Începem postul cu o zi mai înainte. Postul Crăciunului este așezat pentru a ne pregăti pentru cuviincioasa întâmpinare a Nașterii Domnului și închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de Mântuitorul, când Patriarhii și Drepții Legii Vechi așteptau venirea Lui, cu post și rugăciune.
Ne aduce aminte îndeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise în pustie, înainte de primirea Legii. În ziua cea din urmă a acestui post – Ajunul Crăciunului se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până la ivirea luceafărului de seară, care închipuie steaua Magilor; apoi mâncăm uscat: semințe, poame, turte sau covrigi.
Postul este o faptă de virtute
Tot în această seară slujitorii bisericii umblă cu Icoana Nașterii cântând troparul Crăciunului și aducând astfel, în casele creștinilor, vestea cea bună a marii sărbători din ziua următoare. În ziua Crăciunului în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.
În această perioadă a postului avem dezlegări la pește. Când consumăm pește: pe 14 noiembrie când va cădea miercuri sau vineri, pe 21 noiembrie când are loc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, pe 6 decembrie când e Sfântul Ierarh Nicolae, sâmbetele și duminicile până pe 20 decembrie, în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie, 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 și 20 decembrie dacă vor cădea: luni, marți și joi.
„Postul este înfrânarea de la toate mâncărurile, sau la caz de boală, numai de la unele, de asemenea și de băuturi și de toate cele lumești și de toate poftele cele rele, pentru ca să poată creștinul să-și facă rugăciunea lui mai cu înlesnire și să-I fie milostiv Dumnezeu însă și pentru a ucide poftele trupului și a primi harul lui Dumnezeu.
Postul este o faptă de virtute, un exercițiu de înfrânare a poftelor trupului și de întărire a voinței, o formă de pocăință, un mijloc de mântuire. Dar este în același timp și un act de cult, adică o faptă de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că el este o jertfă, adică o renunțare de bună voie la ceva care ne este îngăduit, izvorâtă din iubirea și respectul pe care îl avem față de Dumnezeu. Postul folosește și sufletului și trupului, pentru că întărește trupul, ușurează și curățește sufletul. Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului”.
(sursa: www.ziare.ro)