Implementarea noului Codului de procedură civilă (Cpc) – a cărei dată de intrare în vigoare a fost amânată pentru 1 februarie 2013 – impune suplimentarea statelor de funcții cu 1.391 de locuri pentru judecător și 3.883 de posturi de grefier.
Un Studiu privind operaționalizarea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noului Cpc arată că, potrivit datelor transmise de cele 15 curți de apel, pentru buna funcționare a acestor instanțe și a celor din circumscripție, în contextul implementării Codului de procedură civilă, se impune suplimentarea statelor de funcții ale acestora cu 1.391 posturi de judecător și 3.883 posturi de grefier (grefier de ședință, grefier arhivar și grefier registrator).
„Sub aspectul încărcăturii pe judecător și pe grefier, intrarea în vigoare a noului Cpc poate produce perturbări în activitatea tuturor celor 15 curți de apel, precum și a unui număr de 28 de tribunale, reprezentând un procent de 61 la sută din totalul tribunalelor și 51 judecătorii din circumscripția acestora, reprezentând un procent de 29 la sută din totalul judecătoriilor”, se arată în hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, din 18 iulie, prin care a fost adoptat studiu și transmis Ministerului Justiției.
Potrivit hotărârii CSM, din punct de vedere al infrastructurii, intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă la 1 septembrie 2012, așa cum fusese stabilită de fostul Guvern, poate produce perturbări în activitatea unui număr de zece curți de apel, reprezentând un procent de 66 la sută din totalul curților de apel, precum și a unui număr de 27 tribunale (58 la sută) și 47 judecătorii (27 la sută) din circumscripția acestora.
De asemenea, Studiul a concluzionat că este necesară inițierea unor modificări legislative cu caracter de urgență, impuse de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, precum și continuarea Programului privind volumul optim de activitate.
Totodată, în cuprinsul acestuia sunt identificate măsuri necesare în domeniul resurselor umane, materiale și financiare, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu, orecum și măsuri concrete de ordin legislativ, care includ propuneri de modificare atât a Codului de procedură civilă și a Legii de punere în aplicare a acestuia, cât și a altor acte normative.
„Luând în considerare toate elementele prezentate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că Studiul supus analizei se constituie într-un instrument de analiză exhaustiv, util și, în același timp, apt să fundamenteze măsurile pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare pentru funcționarea sistemului judiciar în condiții corespunzătoare, dar și măsurile legislative, toate prezentate, detaliat, în cuprinsul acestuia”, se arată în hotărârea citată.
Pe cale de consecință, Plenul CSM a aprobat în 18 iulie 2012 Studiul privind operaționalizarea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, și l-a înaintat Ministerul Justiției pentru a lua măsurile corespunzătoare.
În 28 august 2012, membrii Comisiei juridice a Senatului au adoptat, în unanimitate, raportul de admitere a Ordonanța de urgență 44/2012 care modifică legea pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă în sensul amânării termenului de aplicare până la 1 februarie 2013.
Prin Legea 76/2012 se propusese ca noul Cod de procedură civilă să intre în vigoare la data de 1 septembrie 2012.
Guvernul a explicat în expunerea de motive că prorogarea termenului este necesară deoarece pentru reușita reformei este extrem de importantă pregătirea temeinică a intrării în vigoare a noii reglementări: asigurarea fondurilor necesare, a resurselor umane, a infrastructurii, asimilarea legislației de către profesioniștii dreptului.
Astfel, termenul de intrare în vigoare a noului Cpc a fost stabilit pentru 1 februarie 2013.
Comisia Europeană consemnează reforma cadrului juridic și noile Coduri, în raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) impus României, care a fost dat publicității în 17 iulie 2012, CE subliniind că este prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la impactul noilor coduri, pentru a vedea dacă acestea și-au atins obiectivele de a moderniza cadrul legal.
O componentă centrală a inițiativelor de reformă judiciară ale autorităților române a fost modernizarea legislației. Din 2007, România a adoptat proiecte de noi Coduri civil și penal, precum și de procedură, ceea ce a constituit un demers legislativ semnificativ, care necesita eforturi importante din partea Executivului, Legislativului și puterii judecătorești. Luate împreună, noile coduri încearcă să modernizeze dreptul și să îmbunătățească eficiența și consecvența procesului judiciar.
Modernizarea dreptului a inclus eforturi de a crește predictibilitate sistemului judiciar, prin reglementări mai clare în civil și penal. Codurile prevăd posibilități (cum ar fi posibilitatea de a obține un divorț în fața unui notar în cazul în care divorțul este de comun acord) de reducere a volumului de muncă al instanțelor, nota CE.
Noile coduri de procedură conțin o varietate de abordări noi, care caută să consolideze coerența și eficiența procesului judiciar, raportul CE consemnând instituțiile noi introduse, cum ar fi camera preliminară, unde judecătorul verifică legalitatea actelor procedurale.
„Totuși, în pofida adoptării noilor coduri în 2009 și pe cele de procedură în 2010, raportul CE arată că, până în prezent, doar noul Cod civil a intrat în vigoare. Acest cod a intrat în vigoare în octombrie 2011. Noul Cod de procedură civilă este programat să intre în vigoare la 1 septembrie 2012, în timp ce noul Cod penal și cel de procedură penală au termene de intrare în vigoare prevăzute pentru 2013”, mai consemna CE în raportul pe justiție.
Reforma sistemului judiciar este una din cele două teme majore monitorizate în conformitate cu Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în România.
