„Pădurea nu trăiește numai cu căldura soarelui, cu ploaia cerului, ci trăiește, mai cu seamă astăzi, cu roua inimii omenești, care poate face și păstra pădurea în piatră seacă și care, atunci când lipsește, usucă cele mai frumoase păduri pe care ni le-ar fi dăruit un Dumnezeu iubitor al pământului românesc.”
(M. Drăcea – renumit silvicultor, promotor al silvotehnicii moderne)
Campania de împăduriri de primăvară, cea mai importantă activitate de regenerare a pădurilor, a demarat la Suceava chiar de Ziua Internațională a Pădurilor.
Pentru 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a propus să planteze circa 20 de milioane de puieți forestieri și să regenereze 9.643 hectare de fond forestier proprietatea publică a statului, în cadrul campaniei de împăduriri de primăvară.
Din acestea, pe 6.766 hectare vor fi efectuate regenerări naturale, iar pe 2.877 hectare, regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri.
Cele mai mari suprafețe care vor fi împădurite în primăvara acestui an, din întreaga țară, sunt la Direcția Silvică Suceava.
În primăvara acestui an silvicultorii suceveni vor împăduri 950,14 ha, iar alte 918,14 hectare de regenerări naturale sunt rodul muncii asidue a silvicultorilor suceveni de-a lungul ultimilor doi ani, căci regenerarea pădurii nu se realizează numai prin împăduriri, ci sunt practicate și tratamente silvice care stimulează regenerarea naturală, creditată ca fiind mai sigură și mai sănătoasă decât plantarea.
Comparativ, cele mai mari suprafețe care vor fi regenerate prin plantări în alte județe sunt la Vrancea, cu 223 hectare, și Mureș, cu 156 hectare, în vreme ce prin lucrări de regenerări naturale, următoarele suprafețe, ca mărime, din țară sunt la direcțiile silvice Bacău, cu 580 de hectare, și Arad, cu 420 hectare.
Campania de împăduriri de primăvară se suprapune, parțial, cu Luna Plantării Arborilor, marcată anual, între 15 martie și 15 aprilie, conform Codului Silvic.
133 de milioane de puieți de arbori, plantați doar în ultimii cinci ani
Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 13.126 de hectare fond forestier, 8.893 hectare prin regenerări naturale și 4.233 hectare prin regenerări artificiale, lucrări de completări curente în plantații pe 2.368 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 826 hectare, pentru toate lucrările fiind alocat un buget de 220,4 milioane lei.
În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și 24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieți forestieri.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion de hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
76% din fondul forestier al județului, administrat de Direcția Silvică Suceava
Direcția Silvică Suceava administrează cel mai întins și mai valoros fond forestier din țară. Resursa regenerabilă reprezentată de pădurile Bucovinei a fost și este unul dintre cele mai importante avantaje pentru economia județului Suceava, pentru locuitorii acestuia, fiind totodată și temelia contribuției substanțiale aduse de direcția silvică suceveană în îndeplinirea criteriilor de performanță ale RNP – Romsilva. Altfel spus, în plan economic, ecologic și social strict județean, Direcția Silvică Suceava a rămas, până azi, una dintre cele mai mari, stabile și eficiente unități productive sucevene.
„Direcția Silvică Suceava administrează 76% din întregul fond forestier al județului – ce cuprinde o suprafață de peste 440.000 ha, desfășurată într-un imens amfiteatru natural, de la lunca Siretului până la Munții Rodnei și Călimani.
Imensitatea acestui spațiu administrat de silvicultori poate oferi oricui o primă imagine a efortului, răspunderii și a dimensiunii importanței sociale a muncii slujitorilor suceveni ai pădurii. Este de înțeles că salvarea și extinderea pădurii nu se pot face festivist, prin inițiative și participare individuală, ocazională, oricât de bine-venită ar fi aceasta. Asemenea campanii și programe de reconstrucție ecologică presupun fonduri substanțiale, pregătire, organizare, mijloace umane, financiare și tehnice importante.
Este ceea ce face, an după an, prin tradiție, vocație și statut, Direcția Silvică Suceava”, a precizat Sorin Ciobanu, șeful silvicultorilor suceveni.
Mesaj de suflet al silvicultorilor, de Ziua Internațională a Pădurilor
Refacerea pădurilor e o misiune și o activitate permanentă și prioritară a silvicultorilor suceveni, continuatori ai unei tradiții întemeiate și transmise prin generații de vrednicii lor înaintași.
Lucrările legate de asigurare a pădurii de mâine sunt cele care legitimează și dau sensul adevărat muncii unui silvicultor.
Pentru asigurarea realizării programului de împăduriri, la nivelul Direcției Silvice Suceava au fost produși în medie pe ultimii cinci ani 12,735 milioane puieți, din care apți pentru plantat în primăvara următoare au fost 4,6 milioane puieți.
Legat de această activitate, șeful silvicultorilor suceveni, Sorin Ciobanu, a ținut să transmită un mesaj de suflet despre legăturile invizibile, dar extrem de puternice dintre om și pădure:
„Omul, ființă fragilă și trecătoare, dar adesea trufașă și nechibzuită în acțiunea sa, precum și omenirea în ansamblul ei, datorează mult pădurii, această străveche «societate vegetală», mult mai stabilă și mai funcțională – prin justa cumpănă realizată de natură între relațiile de concurență și cele de întrajutorare – decât oricare dintre societățile omenești din trecut și de astăzi. Pădurea i-a fost ființei umane, încă din timpuri imemoriale, sprijin salutar, sursă de hrană și căldură, adăpost primitor în vremurile de restriște. Dintotdeauna, cum frumos a consemnat folclorul nostru, codrul ne-a fost un frate bun, generos și tăcut. Din păcate, de prea multe ori în devenirea sa, omul nu a dat dovadă de frăție, de reciprocitate în lunga sa relație – majoritar distructivă – cu ecosistemul forestier planetar. Mulțimea exemplelor de viață și de conviețuire socială oferite nouă de arbore și pădure este impresionantă și depășește percepția noastră. Dar, ce anume – ar putea întreba cineva – pot să învețe oamenii, ființele gânditoare, de la un… arbore? Din nenumăratele lecții posibile, ne vom opri aici doar la două. Arborele este, prin excelență, o ființă tenace, verticală, ce tinde neobosit spre înalt, spre Soare. Dar salutara consecvență vegetală e pervertită nu o dată de ființa gânditoare în vanitate și în orgoliu. Din fericire, omul contemporan începe să devină tot mai convins de adevărul conținut de acea axiomă care ne reamintește că arborii au precedat primul om pe pământ și îi vor supraviețui ultimului pământean! Viitorul și bunăstarea socială nu pot fi nici măcar imaginate în lipsa unor masive verzi întinse, sănătoase, productive.
Omenirea, în integralitatea ei, devine tot mai conștientă de aceste adevăruri și de miza esențială pe care o reprezintă pentru supraviețuirea, sănătatea și bunăstarea ei, salvarea Pădurii planetare. Este de fapt, pentru noi, slujitorii suceveni ai pădurii, un motiv în plus pentru a-i îndemna pe concetățenii noștri să planteze cel puțin un arbore, o floare, să-și împrospăteze, de primăvară, casa, ograda ori grădina, să-și bucure mintea și sufletul numai cu gânduri și fapte bune. Este esența dorinței noastre de a sădi în sufletul oamenilor acele necesare sentimente de respect față de natură, de viu, premisă a salutarei purificări spirituale, atât de necesare în aceste vremuri încrâncenate și egoiste.
Nutrim speranța că tânăra generație va confirma pe deplin adevărul relevat de această frumoasă constatare și îndemn: arborele plantat de mâna ta, omule, este cel mai sigur inel de logodnă cu viitorul!”
