Impactul financiar estimat pentru aplicarea noilor coduri pe durata de trei ani este de 707,3 milioane lei, din care 18,8 milioane de lei ar fi pentru infrastructura sălilor de judecată, potrivit unui Studiu privind operaționalizarea sistemului judiciar, realizat la nivelul Ministerului Justiției.
Prin raportul final realizat în cadrul proiectului „Asistență tehnică cu privire la pregătirea implementării noului Cod civil, Cod Penal, Cod de procedură civilă și Cod de procedură penală”, derulat de Ministerul Justiției după adoptarea noilor coduri de drept material și procesual, în vederea intrării lui în vigoare a acestora, a fost elaborat un set de concluzii privind necesarul de personal și infrastructură la nivelul instanțelor și parchetelor.
„În urma analizei efectuate, s-a constatat că nivelul curent al bugetului de stat alocat Ministerului Justiției este insuficient pentru implementarea noilor Coduri, iar structura cheltuielilor bugetare este dezechilibrată: bugetul instanțelor este, în proporție covârșitoare (între 80 și 90 la sută), destinat finanțării cheltuielilor de personal (salarii, contribuții și alte drepturi salariale), iar sumele alocate investițiilor și funcționării instanțelor dețin un rol secundar, aproape nesemnificativ, în actuala structură a bugetului. Având în vedere personalul și infrastructura necesare punerii în aplicare a noilor Coduri, se recomandă redimensionarea bugetelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Justiției și Ministerului Public, atât în sensul suplimentării sumelor puse la dispoziția instanțelor pentru finanțarea cheltuielilor de personal și a investițiilor, cât și în vederea asigurării unui echilibru între principalele componente bugetare (salarii și investiții)”, notează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) într-o anexă a unei hotărâri din 18 iulie privind efectele generate de aplicarea în 2012 a noului Cod de procedură civilă.
Astfel, notează CSM, impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri pe durata de trei ani supusă analizei este de 707.375.781,87 lei, reprezentând infrastructura fizică, infrastructura IT, cheltuieli salariale (sporuri permanente, inclusiv contribuții angajator), alte cheltuieli de personal și dotări speciale.
„Analiza efectuată a evidențiat faptul că o mare parte a instanțelor nu deține un număr suficient de săli de judecată, comparativ cu numărul anual de cauze pe care acestea trebuie să le soluționeze pe durata unui an calendaristic. În plus, s-a constatat că un număr semnificativ de instanțe nu dețin în prezent săli de judecată dedicate exclusiv soluționării cauzelor civile, respectiv celor penale. În ceea ce privește spațiile destinate desfășurării procedurii de cameră de consiliu, numărul acestora este limitat, aproximativ o treime din numărul total al instanțelor nedeținând astfel de săli. În aceste condiții, ședințele care ar trebui să se desfășoare în camera de consiliu au loc, de cele mai multe ori, fie în sălile de judecată, la sfârșitul ședințelor de judecată, fie în birourile judecătorilor, fapt care conduce la încălcarea solemnității ședinței și a formalităților procedurale. De asemenea, analiza preliminară a reliefat variații semnificative între instanțe în ceea ce privește numărul și dimensiunile sălilor de judecată/spațiile dedicate desfășurării ședințelor în cameră de consiliu. La nivelul întregului sistem judiciar, intrarea în vigoare a noilor Coduri va presupune suplimentarea numărului sălilor de judecată. Astfel, impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri asupra infrastructurii dedicate sălilor de judecată reprezintă 18.808.022,63 lei”, explică sursa citată.
Se estimează că punerea în aplicare a noilor Coduri va avea ca efect necesitatea suplimentării numărului de săli de judecată din cadrul instanțelor cu 54 de astfel de spații.
Impactul generat de punerea în aplicare a noilor Coduri asupra sălilor de judecată diferă în funcție de tipul de instanță. Este de așteptat ca necesarul de săli de judecată să fie semnificativ mai mare în cazul tribunalelor decât în cazul celorlalte instanțe, mai arată CSM.
Impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri pe durata de trei ani supusă analizei, în ceea ce privește costurile totale aferente necesarului de spații cu destinație de birouri reprezintă 2.532.934,09 lei.
În ceea ce privește spațiile cu altă destinație la nivelul instanțelor (arhive, registraturi, spații publice, spații destinate găzduirii deținuților în cadrul instanțelor), se menționează că este evidentă necesitatea suplimentării spațiilor de arhivare în perioada imediat următoare, însă decizia de construire/extindere a arhivelor nu este rezultatul direct al intrării în vigoare a noilor Coduri. Cu alte cuvinte, suplimentarea spațiilor destinate arhivării este necesară independent de intrarea în vigoare a noilor Coduri.
Referitor la impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri asupra infrastructurii de IT, se arată că suma necesară este de 10.147.776,21 de lei.
Impactul financiar estimat al aplicării noilor Coduri la nivelul cheltuielilor de personal pe durata de trei ani supusă analizei, reprezentând cheltuieli salariale (sporuri permanente, inclusiv contribuții angajator) și alte cheltuieli de personal reprezintă 507.355.876,64 de lei.
„Având în vedere aspectele prezentate mai sus, ținând cont de faptul că 86 la sută din totalul cauzelor aflate pe rolul instanțelor este reprezentat de cauze civile, în considerarea faptului că, la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, respectiv 1 septembrie 2012, Codul civil este deja în vigoare de aproape un an, rezultă că o mare parte din sumele prevăzute mai sus ar fi trebuit alocate deja la această dată, în vederea evitării blocării activității instanțelor judecătorești”, mai arată sursa citată.
Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, anunțată pentru 1 septembrie 2012, a fost amânată pentru 1 februarie 2013.
Codul civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, iar noul Cod penal și de procedură penală ar trebui să intre în vigoare în cursul anului 2013.
