Aproape 360 de persoane care munceau la negru au fost depistate de inspectorii de muncă în perioada 18-22 martie, valoarea amenzilor aplicate pentru aceste nereguli fiind de peste 2,1 milioane lei, informează Inspecția Muncii (IM).
În urma acțiunilor de control din perioada 18-12 martie, inspectorii de muncă au aplicat amenzi în valoare de 3.459.900 lei pentru muncă la negru și nerespectarea prevederilor din domeniul relațiilor și securității sănătății în muncă.
„Au fost depistate 359 de persoane care lucrau fără forme legale. În domeniul relațiilor de muncă, s-au aplicat amenzi de 2.706.900 de lei, din care 2.155.000 de lei pentru muncă la negru. Pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără forme legale de angajare, au fost făcute opt propuneri de cercetare penală cu privire la angajatorii care au încălcat legea. Pentru 42 de persoane fizice s-au aplicat sancțiuni, deoarece acestea nu aveau contracte individuale de muncă”, se arată într-un comunicat remis miercuri agenției MEDIAFAX.
În aceeași perioadă, în domeniul securității și sănătății în muncă au fost aplicate amenzi în valoare de 753.000 de lei, fiind constatate 2.457 de deficiențe și aplicate 2.381 de sancțiuni contravenționale.
Potrivit sursei citate, la cinci angajatori din județele Neamț, Iași, Dolj și Bihor, au fost oprite din funcțiune echipamente de muncă, pentru că în fiecare dintre cazuri exista pericol iminent de accidentare.
Totodata, pentru remedierea deficiențelor constatate, inspectorii de muncă au dispus 2.476 de măsuri cu termene fixe de raportare a modului de rezolvare.
„Cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legislației muncii au fost: primirea la muncă a persoanelor fără întocmirea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, nerespectarea termenului de completare și transmitere a registrului de evidență a salariaților la angajare și alte prevederi din Hotărârea de Guvern nr. 500/2011, neplata orelor suplimentare si neacordarea concediului, instruirea insuficientă a lucrătorilor, neîntocmirea fișelor de identificare a factorilor de risc profesional, neevaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională precum și semnalizarea insuficientă a locurilor cu pericol”, mai precizează sursa citată.
