ILIȘEȘTI (III). În 1890, Ilișeștii aveau 3.727 locuitori, germani, evrei, poloni, români, armeni, biserica ortodoxă fiind slujită de preoții Nicolai Bacinschi și Mihai Torac, cantor bisericesc fiind Dometian Scripcariu. La Școala germană profesau învățătorul superior Iacov Decker, Carol Heiler, Franz Berț, Elisaveta Decker și Victoria Podwyszynska. Școala românească avea și ea un învățător superior, pe Ioan Abager, ceilalți învățători fiind George și Maria Brăteanu. Primar era Heinrich Kipper, tatăl celebrului poet cu același nume.
O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în iunie 1891, de „Niculaiu Bacinschi, paroch în Ilișești”, menționează, printre familiile comunei pe: Avram GHIUȚA, Precop BERINȚAN, Rachila MIHUȚĂ și Andreiu ROTARU[1].
Însoțirea raiffeisiană din Ilișești s-a înființat în 1899, cu 62 părtași și 75 părtășii, sub o direcțiune formată din Iacob Seserman, Danila Lup și Foca Nichita și cu un Consiliu de control, din care făceau parte Dimitrie Forgaci, Istavi Nichita, Teofil Vasilovici și Haralambrie Sîrghie, președinte fiind parohul Vichenti Bucevschi, vicepreședinte – Zaharie Pop, iar vicedirector – Archip Forgaci.
„Cabinetul de lectură „Sprijinitorul” din Ilișești are onoare a invita onoratul public românesc la petrecerea poporală ce se va aranja a doua zi de Crăciun (1910) în sala comunală din Ilișești. Intrarea – o coroană de persoană”[2].
„Miron Prislopan și Dumitru Dârzu, gospodari și deputați comunali din Ilișești, au strâns vreo două sute de iscălituri ca să se poată da concesia de crâșmărit lui Mendel Schachter, care își deschide crâșma la o depărtare de vreo 20 pași de școala românească. Rușine obrazului să le fie!”[3].
La Ilișești, satul copilăriei primilor pictori ai Bucovinei, Epaminonda BUCEVSCHI și Archip ROȘCA, s-au născut publicistul și folcloristul Simion FLOREA MARIAN (1 septembrie 1847), lingvistul Nicolai I. NICULIȚĂ (17 noiembrie 1849), poetul de limbă germană Heinrich KIPPER (16 decembrie 1875), poetul Dimitrie FLOREA-RARIȘTE (21 mai 1914), scriitorul Gheorghe SCRIPCĂ (27 iulie 1930, descendent al scripcarul Papa LUCA din Toplița, stabilit la Ilișești în 1773) și artistul plastic Mihai Pânzaru-PIM (16 ianuarie 1946).
[1] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 15, Joi 20 Iunie (2 Iulie) 1891, p. 4
[2] REVISTA POLITICĂ, nr. 11/1910, p. 8
[3] REVISTA POLITICĂ, nr. 11/1910, p. 8