Fostul șef de stat Ion Iliescu a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că numai cei care și-au făcut iluzii față de summit-ul NATO de la București pot să considere că acesta a reprezentat un eșec, el arătând că pentru cei care au gândit realist summit-ul nu a prezentat niciun fel de surpriză.
„Era clar că și în ce privește Ucraina, și în ce privește Georgia, nu era realist ca să se pună problema altfel decât s-a pus. Cu Macedonia era o chestie delicată și era de așteptat să se producă așa ceva, dacă nu exista o înțelegere bilaterală. Oricum, opțiunea și decizia luate, chiar și cu aceste probleme, este constructivă și poate fi utilă în viitor”, a arătat Iliescu.
Fostul președinte a ținut să sublinieze, pe de altă parte, „latura pozitivă și constructivă” a momentului reprezentat de summit-ul NATO de la București, el precizând că nu trebuie să se exagereze în ceea ce privește așteptările de la acest summit.
„Nu trebuie să exagerăm. Exagerările nu au fost pe măsura realității în ce privește așteptările de la acest summit. A fost un eveniment obișnuit, normal. Nu la fiecare summit se pune problema lărgirii”, a adăugat Iliescu.
El a arătat că și în cazul celorlalte „probleme delicate”, respectiv ale securității, ale scutului antirachetă sau ale Afganistanului, erau de așteptat toate deciziile care au fost adoptate.
„În mare, a fost un eveniment important și Bucureștiul a căpătat mai multă vizibilitate. A fost un lucru pozitiv pe care ar fi trebuit să îl folosim mai din plin. Eu cred că nu l-am folosit suficient din cauza unor slăbiciuni ale noastre și ale insittuțiilor noastre și ale reprezentanților instituționali”, a conchis Iliescu.
Summit-ul NATO a început în seara zilei de 2 aprilie, cu o cină în format restrâns, la care au participat șefii delegațiilor statelor membre NATO, oferită la Palatul Cotroceni de președintele Traian Băsescu. Lucrările propriu-zise au început în dimineața zilei de 3 aprilie, când au fost programate Consiliul Nord-Atlantic și Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic. În după-amiaza zilei de 3 aprilie s-a desfășurat Reuniunea în format ISAF. Ultima zi, 4 aprilie, a fost dedicată Comisiei NATO – Ucraina și Consiliului NATO – Rusia.
La summit au participat aproximativ 3.000 de delegați, dintre care peste 50 de șefi de stat și de premieri și 87 de oficiali cu rang de ministru. Printre oficialii prezenți la București s-au aflat președintele SUA, George W. Bush, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, președintele Afganistanului, Hamid Karzai, cancelarul german, Angela Merkel, președintele Franței, Nicolas Sarkozy, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, președintele Ucrainei, Victor Iușcenko.
NATO a decis, joi, invitarea Croației și Albaniei să adere la Alianță, dar nu și a Macedoniei, din cauza opoziției Greciei față de numele acestei țări.
NATO a amânat acordarea MAP (Membership Action Plan) pentru Ucraina și Georgia, dar a salutat reformele din Ucraina și Georgia și a anunțat că sprijină solicitarea lor de a primi MAP. O evaluare a situației pentru acordarea MAP va fi făcută în luna decembrie.
Pe de altă parte, NATO a propus Rusiei o coordonare a sistemelor de apărare antirachetă rus, american și cel cu care Alianța intenționează să se doteze, se arată în declarația finală a summit-ului de la București. Declarația finală a summit-ului salută „contribuția” viitorului scut american antirachetă din Europa Centrală la „apărarea aliaților” europeni.
