Meciul Celtic-Rangers, prezentat de la fața locului de Andrei Vochin, trebuie înțeles în cheie tradițională, doar astfel poți simți totuși savoarea unui 0-0. Altfel, alegi Inter-Milan. Chiar dacă și aici, nu o dată, frica de a pierde a păstrat scorul alb, de data asta premizele erau favorabile. Astfel că m-am instalat în fața calculatorului (nu posed ligheane la ferestre!), decis să suport un comentariu made in China.
Aveam câteva puncte de interes. Unul era legat de Chivu, mai întâi de prezența sa în teren și consecutiv de postul pe care a fost distribuit de Mourinho. Îmi dăduse puțin târcoale gândul că jucătorul nostru ar putea sări din schemă, ceea ce ar fi însemnat că nici pentru Manchester n-ar mai fi fost un punct fix. Iată însă că Mourinho a mizat inspirat pe perechea centrală Samuel-Chivu, cei care era răsfățați cândva de suporterii unei frumoase echipe a Romei cu supranumele „Zidul” și „Profesorul”. Vremuri!
Finalmente, Inter a câștigat și pentru că Milanul n-a putut specula marea hibă a echipei lui Mourinho: jocul aerian. În ambele înfrângeri ale nerazzurilor s-a înscris cu lovituri de cap. Numai că Pato, inițial unicul atacant rossonero, nu excelează în această direcție, iar ulterior Inzaghi a făcut și el ce știe, să speculeze ofsaiduri sau să ceară penalty-uri. După părerea mea, cele două momente controversate au avantajat-o pe Inter: arbitrul a greșit o dată în favoarea sa (validând primul gol în urma unui henț), iar când o putea face și împotriva sa, n-a făcut-o (la penalty-ul forțat de Inzaghi în duelul cu Chivu). În privința hențului lui Adriano, poate surprinzător, părerile au fost împărțite, frapând însă afirmația seacă a lui Demetrio Albertini („gol valabil”), acesta purtând mai bine de un deceniu tricoul Milanului. Dimpotrivă, cel mai vehement a fost Seedorf, care a cerut „moviola in campo”. Presa peninsulară preia din prima și, dând exemplul din rugby, întreabă „de ce nu s-ar încerca?”.
Am lăsat la urmă punctul de interes numit Ronaldinho. Știam că Dințosul fusese în ultimul timp cel sacrificat din careul Kaka-Seedorf-Beckham-Ronaldinho, dar urma să fie titular în derby pentru a suplini lipsa lui Kaka. Poate n-a mai făcut cine știe ce spectacol, ca odinioară, dar fapt este că a oferit câte două pase de gol pe repriză! La primele două risipitorul a fost Pato, apoi a venit rândul lui Seedorf. N-aș putea numi alt jucător în afara lui Ronaldinho, capabil să recidiveze atât de des!
