O groapă comună a fost identificată la Periprava, în care se presupune că au fost înhumați foști deținuți politici de la colonia de muncă, fiind identificate deja câteva schelete care au fost deshumate, a declarat miercuri președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru.
„Există indicii serioase că a fost identificată o groapă comună, în care se presupune că au fost înhumați foști deținuți politici care au decedat la colonia de muncă de la Periprava. Această operațiune a fost începută luni și se desfășoară pe parcursul întregii săptămâni. Există deja câteva schelete care au fost deshumate și pentru care există toate indiciile că aparțin Coloniei de muncă de la Periprava”, a spus președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
IICCMER a solicitat, miercuri, Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torționar prezentat, după Alexandru Vișinescu.
Andrei Muraru a precizat că în urma investigațiilor făcute de reprezentanții institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcția de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deținuții politici au fost supuși unui regim de detenție extrem de dur, fiind înfometați și bătuți.
Ion Ficior a introdus la Colonia de muncă Periprava un regim de detenție abuziv, represiv, discreționar împotriva deținuților politici, considerați atunci o amenințare la adresa noului regim, a mai spus Muraru.
Acesta a precizat că au fost strânse documente care arată că în perioada în care la conducerea Coloniei de muncă Periprava a fost Ion Ficior au murit 103 deținuți, toți condamnați pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.
IICMER a identificat peste 50 de supraviețuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foști deținuți politici.
Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani.
„Decesele înregistrate în timpul mandatului colonelului Ion Ficior definesc regimul de detenție instituit de acesta și reprezintă premisele instituirii regimului de exterminare a deținuților politici”, a mai spus Muraru.
Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat că a înregistrat, miercuri, denunțul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc împotriva lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid.
„Astăzi, 18 septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a depus la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) un denunț formulat împotriva numitului Ficior Iosif Ioan colonel (r), pentru săvârșirea infracțiunii de genocid, constând în aceea că, în virtutea funcțiilor de comandant și locțiitor de comandant deținute în perioada 1958-1963, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva categoriei deținuților politici aflați la Periprava”, se arată într-un comunicat de presă al PICCJ.
Gândul lansează, miercuri, platformă multimedia dedicată proiectului realizat în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, conținând investigații și dosarele complete ale torționarilor comuniști.
Gândul în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a realizat o investigație vizând una dintre cele mai negre perioade din istoria României, 35 dintre torționarii comuniști, oameni care au condus sau au lucrat în „penitenciarele morții”, fiind descoperiți. Aceștia trăiesc și vor fi cercetați pentru crimele comise.
După cazul torționarului Alexandru Vișinescu, care a fost acuzat de genocid, Gândul publică miercuri numele și un interviu istoric cu cel de-al doilea torționar acuzat de genocid, Ion Ficior. De asemenea, prezintă mărturiile foștilor deținuți care au trecut prin mâna unuia dintre cei mai mari călăi ai României, dar și ale foștilor gardieni din lagărul comunist.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, pentru omor deosebit de grav.
În 9 august, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a preluat de la Parchetul Tribunalului București, dosarul având ca obiect denunțul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torționarului Alexandru Vișinescu.
Parchetul instanței supreme anunța, în 3 septembrie, că Alexandru Vișinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală.
Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a supus colectivitatea reprezentată de deținuții politici încarcerați în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acțiuni ce depășesc cadrul legal (lipsa medicamentelor și a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistență adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv deținuților, condiții de detenție inumane, rele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți)”.
