IGEȘTI. Igești, Iuginții sau Iugești, dar și Jijeștii, cum s-a numit inițial satul de pe Serețel, situat între cele două Crasne, Ciudei, Budeniț și Pătrăuți pe Siret, a fost atestat documentar, în 17 august1428, când Alexandru cel Bun îl întărea lui „Crâstea și femeii sale, Maria, Iuginții”, apoi în 20 aprilie 1481, când Ștefan cel Mare întărește Zberii satul „Jijeștii, pe dealul Putnii”, pe care Zbiera îl cumpărase de la nepoții lui Dragoș Viteazul, feciorii lui Stanislav Rotinpan, Sima, Șteful și Maseico.
În 20 martie și în 7 mai 1555, și tot ca proprietate, pe jumătate, a nepoților lui Danco din Bănila, Fedco și Marușca, copiii Magdei Banilovschi, și verilor lor, Alexandru și Avram, feciorii lui Ioan Banilovschi, nepoții lui Danco Banilovschi și strănepoții lui Stanciul. Cealaltă parte din sat aparținea, probabil, răzeșilor (după cum o sugerează tranzacțiile funciare ulterioare), dar mărturii, vreme de vreun secol, nu există.
În 8 martie 1641, „Petre, fiul lui Isac, fratele său Toader și surorile sale Ana, Gaftona și Toader, copiii lui Grama de Călinești”, cumpără, cu 150 galbeni, părțile Onacăi Ropceanul, fiica Vasilinei, ale Mariuței și ale lui Gheorghie, copiii Saftei, și ale lui Ionică, fiul lui Constantin, toți nepoți ai Vasilinii, din satele Lucavăț, Bănila, Igești și Hliboca, iar în 24 august, frații Toader și Pătrașcu Goian vând popii Mihai din Igești, pentru 15 galbeni, a patra parte din sat.
În 29 iulie 1675, doi răzeși din Igești, Costin și Gligorie, cumpără, cu 20 de galbeni, părțile de sat ale Nastasiei Gorcea. Dările igeștenilor sunt încasate, începând cu 9 octombrie 1714, de vornicul Calafindeștilor, Pavel Morțun.
Hotarnica moșiilor răzășești din Igești s-a făcut, la cererea popii Vasile, care-și considera moșia împresurată, în 15 iunie 1723.
Conform hotarnicei, moșia popii Vasile se învecina cu moșioarele răzeșești ale fraților Ionașco, Vasilie și Chiful Gavrilescu, cu cele ale fraților Teodosie, Loghin și Andrieș Frunce (feciorii popii Păntelei Frunce), cu moșioara lui Simion al lui Iurașco (nepotul lui Dodorici), cu cea a lui Dumitraș, fiul lui Ștefan Cernăuțeanul, și cu moșioara ginerilor lui Mereuță, Constantin și Mihăilă.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Igești, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „41 – toată suma caselor”, însemnând 1 panțir, 1 jidov botezat, 2 popi, 6 femei sărace și 12 birnici.
În 1774, când austriecii ocupă Bucovina, recensământul guvernatorului militar Gabriel von Spleny consemnează, pentru Igești, din Ocolul Berhometelor, 7 mazili, 1 popă și 27 țărani.
Biserica Sfântului Dimitrie din Igești a fost construită în anul 1897. Vechea bisericuță, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, patronată, în 1843, de Ienachi de REUS, cu 1.566 enoriași, era slujită de parohul Theodor BOCANCE. În 1876, patron bisericesc era Ioan de REUS, iar parohul Alexander PLEȘCA păstorea peste 2.482 suflete. În 1907, patronii bisericii din Igești erau Daniil GRIGOROVICI, Ecaterina UDRZCKI (născută REUS), Petru de REY și evreul Feibisch HUBNER, paroh era Iosif COCZYNSKI, născut în 1855, preot din 1881, paroh din 1893, iar cantor, din 1900, Dimitrie VLAD, născut în 1835.
O școală cu 4 clase și o școală filială cu o clasă au fost deschise, la Igești, din 1883[2].
Banca populară raiffeisiană din Igești s-a înființat în primăvara anului 1903, sub directoratul lui I. Grigorovici, vistiernic fiind Iancu de Tiron.
În 1910, satul Igești era în totalitate românesc.
La Igești s-a născut Corneliu ZELEA-CODREANU (1899-1938), fondatorul și conducătorul mișcării legionare din România.
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 337
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 35, 1876 p. 48, 1907 p. 168