La Muzeul de Istorie s-a deschis ieri, în prezența unui public numeros, o expoziție dedicată istoriei armenilor din Suceava, la ceas de sărbătoare pentru armenii de pretutindeni, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ridicarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar.
În deschiderea vernisajului, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a apreciat că expoziția este de bună calitate și merită vizitată. Expoziția a fost organizată de Muzeul Bucovinei, Secția Arheologie – șef birou dr. Monica Dejan, muzeograf, în colaborare cu Serviciul Județean Suceava al Arhivelor Naționale.
Muzeograful Monica Dejan a precizat că „este pentru prima dată când muzeul din Suceava organizează o expoziție dedicată în mod special armenilor, o comunitate care merită o astfel de omagiere. Istoria comunității armene este strâns legată de cea a întemeierii Moldovei și a istoriei orașului Suceava. Este bine cunoscut acel act din 1388 – 18 august, un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, prin care armenii din Suceava (Ciciov) și Siret (Sirat) sunt supuși jurisdicției scaunului episcopal de la Lvov. Totuși, existența armenilor în Moldova este mult mai timpurie, chiar înainte de formarea statului”.
Expoziția, „o invitație pentru viitor, pentru cei care au puțin sânge armenesc”
Marele cercetător al istoriei armenilor care a fost H. Dj. Siruni considera că ocuparea și jefuirea orașului Ani în anul 1064 de perși a provocat una dintre emigrările masive ale populației armene spre Crimeea, iar de aici, în Polonia și Moldova.
„Una dintre dovezile prezenței timpurii a armenilor în Moldova și, implicit, la Suceava, este tocmai acest document pomenit din 1388, care dovedește existența unei comunități care avea preoții ei și probabil o biserică”, a explicat Monica Dejan.
Muzeograful a mai spus că cele trei biserici armenești binecunoscute din Suceava: „Sfântul Auxentie” – Zamca, „Sf. Cruce” și „Sf. Simion” – Turnu Roșu, la care se adaugă Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, loc de pelerinaj pentru armenii din lumea întreagă, dar și pentru localnici, au avut un rol determinant pentru comunitatea armenească din Suceava.
„Bisericile din oraș se află, după cum era și firesc, în zona locuită de armeni din vechime, unde astăzi se găsesc străzile Armenească, Dragoș-Vodă și Petru Rareș. Descoperirile arheologice de aici sunt impresionante prin multitudinea și varietatea lor și s-au datorat numai bunăvoinței proprietarilor care au anunțat muzeul sucevean. Această expoziție dorim să fie o invitație pentru viitor, pentru cei care au puțin sânge armenesc, ca să-și amintească de istoria lor, de ceea ce reprezintă o moștenire istorică importantă”, a conchis muzeograful Monica Dejan.
Reconstituire, în documente, a unor aspecte din viața și activitatea comunității armenești
Prezentă la vernisajul expoziție de documente, fotografii, obiecte arheologice dedicată istoriei armenilor din Suceava, șefa Serviciului Județean Suceava al ArhivelorNaționale, Simona Palagheanu, a precizat că expoziția deschisă la Muzeul de Istorie este „un bun prilej pentru a reconstitui, cel puțin documentar, câteva aspecte din viața și activitatea comunității armenești. În cadrul expoziției de la Muzeul Bucovinei avem doar o parte a documentelor pe care noi le deținem în tezaurul documentar sucevean”.
Ea a mai precizat că astăzi Serviciul Județean Suceava al Arhivelor Naționaleși Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava, vernisează, începând cu ora 19:45, la sediul Filialei Suceava a Uniunii Armenilor din România, situat în curtea Bisericii Armenești „Sfânta Cruce”, expoziția „Comunitatea armenească din Bucovina în imagini și documente”, unde vor putea fi văzute și alte documente din tezaurul documentar sucevean, care completează evoluția comunității armene din oraș și relațiile ei cu populația românească.
