Institutul Cultural Român (ICR) transmite într-un comunicat remis duminică MEDIAFAX că activitatea sa a fost blocată de reducerea bugetului cu peste 30%, în timp ce premierul Victor Ponta dezinformează cu privire la la dimensiunea bugetului ICR.
În urma rectificării bugetare operate joi de Guvernul României, bugetul Institutului Cultural Român a fost redus cu 14.560.000 lei, de la 43 000 000 lei, ajungând astfel la 28.440.000 de lei. Scăderea are loc în condițiile în care ICR are angajamente legale în valoare de 29.000.000 de lei, se precizează în comunicat.
„O reducere de această dimensiune a bugetului ICR blochează activitatea institutului, compromite parteneriatele aflate deja în derulare și afectează credibilitatea instituției, construită cu un efort deosebit începând cu 2005. Consecințele unei asemenea reduceri au fost expuse de conducerea ICR în cadrul unei întâlniri cu ministrul Finanțelor Publice, domnul Florin Georgescu, desfășurate la începutul acestei luni. În pofida asigurărilor primite, reducerea de peste 30% a fost operată în ședința Guvernului din data de 23 august 2012”, spun reprezentanții ICR.
Aceștia prezintă în continuare o parte dintre proiectele importante compromise de tăierea bugetului: participarea României la târguri internaționale de carte – LIBER Barcelona, cel mai important târg de carte din Spania, și Bok&,Bibliotek de la Göteborg, unde România va fi în 2013 țară invitată de onoare -, precum și pregătirea prezenței la prestigiosul Salon du Livre de la Paris din 2013, unde România este, de asemenea, invitată de onoare, parteneriatul cu UNITER pentru Festivalul Național de Teatru, desfășurat în luna octombrie, prin care ICR sprijină prezența la festival a programatorilor străini – critici de teatru, evaluatori și manageri de teatru, colocviul internațional și concertul multinațional dedicat personalității lui Dimitrie Cantemir – proiect organizat în colaborare cu Fundația En Chordais (Grecia) și Universitatea Națională de Muzică București (23 – 24 noiembrie), participarea scriitorilor Herta Müller și Ernest Wichner la evenimentul dedicat literaturii de limba germană din România organizat de ICR Stockholm în parteneriat cu Muzeul Nobel (20 noiembrie), turneul scriitorului Norman Manea în Suedia, cu ocazia lansării, în acest an, a romanului Întoarcerea huliganului în limba suedeză, , și în Germania, în cadrul seriei de lecturi „Europa Literară“, proiect EUNIC Berlin, la sediul din Berlin al Reprezentanței Comisiei Europene. Pe 16 septembrie scriitorul este invitat de Akademie der Künste (AdK) din Berlin să își prezinte cel mai recent roman, care va apărea la editura Hanser în luna septembrie, Festivalul și Retrospectiva Filmului Românesc, în noiembrie 2012, la Institutul de Artă Contemporană (ICA) și la Barbican Centre din Londra, retrospectiva Cristian Mungiu și lansarea filmului „După dealuri”, în luna octombrie, la Bruxelles și în Olanda, printr-un parteneriat între Cinematecă, distribuitorul Lumiere și ICR Bruxelles, concertul extraordinar dedicat compozitorului Dinu Lipatti, susținut de pianiștii Vlad Iftinca și Matei Varga, cu participarea sopranei Laura Tătulescu, la Carnegie Hall din New York (19 octombrie), concert care ar fi inclus în premieră americană două lucrări de Dinu Lipatti, Colocviul Internațional „Vasile Pârvan și Roma” (26 – 27 octombrie), prilejuit de împlinirea a 130 de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan, la Accademia di Romania din Roma, contribuția Institutului Cultural Român, alături de Muzeul Țăranului Român, Asociația Artées din Paris și Muzeul din Lębork, Polonia, la proiectul „Childhood. Remains and Heritage” (Copilăria. Rămășițe și patrimoniu) – proiect care a participat la licitația deschisă de programul Uniunii Europene Cultura 2007 – 2013 și a obținut o cofinanțare de 50% din suma totală a proiectului, pentru perioada iunie 2012 – martie 2013, ICR a pregătit o serie de expoziții la institutele din Londra, Paris, Roma și Stockholm, precum și în muzee, la Madrid și Varșovia, conferința internațională „Dreams of Total Power: Dictators and Dictatorships in Our Times”, organizată împreună cu Centrul pentru Studiul Societăților Postcomuniste din cadrul University of Maryland, Woodrow Wilson Centre for Scholars, Georgetown University și Ambasada României la Washington D.C. (8 – 9 noiembrie), evenimentele organizate împreună cu misiunile diplomatice ale României în străinătate cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 decembrie, Ziua Națională a României.
Nu în ultimul rând, rectificarea operată înseamnă oprirea activității Editurii Institutului Cultural Român și întreruperea apariției prestigioasei reviste Lettre Internationale, precum și a celor 7 reviste pe care ICR le susține în Republica Moldova și Ucraina.
ICR mai atrage atenția că proiectele enumerate constituie evenimente culturale deja convenite cu mult timp înainte cu partenerii străini (care au investit deja în aceste proiecte), așa cum este firesc într-o instituție a cărei misiune constă în promovarea actului cultural peste hotare.
„Nerealizarea proiectelor din planurile anuale ale celor 18 institute din străinătate, precum și a celor derulate prin centrala de la București, echivalează cu un mesaj de întrerupere brutală a contactelor cu partenerii străini, fapt care contravine interesului național al României”, se mai spune în comunicat.
Totodată, reprezentanții ICR arată că prim-ministrul Victor Ponta dezinformează cu privire la bugetul ICR.
„Dezinformările din ultima perioadă îndreptate împotriva Institutului Cultural Român au inclus și afirmații false referitoare la dimensiunea bugetului ICR. Acestea au continuat, în mod regretabil, în pofida precizărilor transmise de ICR și a faptului că datele în cauză sunt publice și pot fi verificate cu ușurință. Cea mai recentă declarație din această serie îi aparține domnului prim-ministru Victor Ponta (emisiunea ’Sinteza zilei’ Antena 3, 22 august): ’(…) știți că, practic, ICR are un buget mai mare decât Ministerul Culturii’ – afirmație reprodusă și pe site-ul Guvernului”, se spune în comunicatul ICR
„Pentru o corectă informare atât a opiniei publice cât și a domniei sale, reluăm cifrele care corespund bugetului ICR pentru fiecare dintre ultimii trei ani: 2010 – 56.000.000 de lei, redus, prin două rectificări succesive, la 46 600 000 lei, 2011 – 44.000.000 de lei, redus prin rectificare la 41.000.000 de lei, 2012 – 43.000.000 de lei, redus, prin rectificare, la 28.440.000 de lei. Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a dispus, în 2010, de un buget de 677.000.000 de lei, crescut, după rectificări, la 730.000.000, în 2011 – 720.000.000 de lei, crescut, după rectificări, la 800.000.000 de lei, pentru 2012, bugetul alocat MCPN a fost de 713.400.000 de lei. Un calcul aritmetic elementar arată că raportul mediu între bugetele celor două instituții a fost, pentru ultimii trei ani, de circa 1 la 15. Afirmația că 43 este, ’practic’, mai mare decât 713 este greu de înțeles fie și ca o figură de stil. Astfel de afirmații lipsite de acoperire, adăugate unei rectificări bugetare care distruge parteneriate interne și externe deja stabilite, sunt de natură să afecteze durabil credibilitatea greu construită a ICR în ultimii șapte ani”, se mai spune în comunicatul Institutului Cultural Român.
Bugetul Institutului Cultural Român (ICR) pe 2012 a fost redus cu o treime la rectificarea bugetară, la 28,5 milioane de lei, în condițiile în care institutul a angajat deja suma de 29 de milioane de lei, având în prezent un deficit și neputându-și desfășura în continuare proiectele.
Ministerul Finanțelor anunțase ICR, pe 18 iulie, că urmează să i se reducă bugetul aprobat pentru 2012 cu 14,5 milioane de lei.
Pe de altă parte, pe 2 august, în cadrul unei conferințe de presă în care conducerea ICR și-a anunțat demisia, președintele institutului Horia Roman Patapievici a spus că a discutat cu ministrul Finanțelor Florin Georgescu, care a promis că va susține la Guvern ca reducerea să se facă la mai puțin de jumătate, pentru ca ICR să mai aibă buget până la sfârșitul anului pentru a-și onora angajamentele. Potrivit lui Patapievici, conducerea ICR și-a amânat demisia pentru a rezolva această problemă și a negocia o reducere bugetară mai mică pentru ca partenerii străini ai institutului să nu spună: „Cine sunt românii? Ăștia care promit și nu fac”.
Patapievici anunțase, la sfârșitul lunii iunie, la Digi 24, că întreaga conducere ICR își va da demisia dacă Curtea Constituțională va decide că Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea președintelui sub cea a Senatului, este constituțională.
Sesizată de Avocatul Poporului, privind caracterul de urgență al actului normativ, Curtea Constituțională a stabilit pe 31 iulie că OUG nr. 27 este constituțională.
Patapievici a declarat în aceeași zi, agenției MEDIAFAX, după pronunțarea Curții, că el și întreaga conducere ICR își mențin decizia de a-și da demisia, pe care a anunțat-o oficial pe 2 august.
Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanța de Urgență 27, prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, numiți și revocați în/din funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.
Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – președinte – și Tania Radu și Mircea Mihăieș – vicepreședinți.
Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituțională în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului. Funcția a fost preluată interimar de Valer Dorneanu.
Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituție „mult prea politizată” și a acuzat „o lipsă de transparență totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această țară nu mă va convinge că este mai democratic să lași o instituție cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituție cum este Senatul, unde sunt toate forțele politice”, a spus Ponta.
El a mai susținut că liderii grupurilor parlamentare PSD – PNL nu intenționează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparență în cheltuirea banilor publici, iar „agitația” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.
Conducerea ICR și-a argumentat „poziția de principiu” de a rămâne sub autoritatea Președinției, referindu-se la experiența audierilor sale în Comisia de cultură a Senatului, unde „atmosfera era dominată de un naționalism înverșunat și obtuz” și toate discuțiile erau politizate, și prin faptul că președintele, spre deosebire de un senator, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic și ar avea mai mult de pierdut în ochii opiniei publice, decât de câștigat dacă ar interveni discreționar în programele ICR.
Mii de artiști și oameni de cultură dintre cei mai cunoscuți, ca Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, dar și oameni de afaceri din România, jurnaliști, inclusiv de la prestigioase publicații străine, organizații artistice, colaboratorii și publicul ICR din țară și din străinătate au cerut ca Guvernul să revoce această ordonanță, considerând-o un act de politizare a ICR și susținând falsitatea acuzațiilor de lipsă a transparenței și politizare de care ar fi dat dovadă instituția. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mișcarea papioanelor” – având loc pe 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.
