Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) apreciază că HG 735/2010 de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, ale polițiștilor și ale funcționarilor din penitenciare, discriminează beneficiarii pensiilor care nu au depus cereri de recalculare.
„Înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanțe (Curtea de Apel Cluj-n.r.), în sensul că HG 735/21.10.2010 creează o situație discriminatorie prin determinarea punctajului mediu anual pe baza salariului mediu brut pe economie din perioadele pentru care beneficiarii pensiilor nu au depus cereri de recalculare și documente doveditoare”, notează ICCJ în motivarea deciziei sale din 7 ianuarie, prin care s-a suspendat HG 735.
ICCJ a publicat, vineri, decizia 38, luată în dosarul 1371/33/2010, în date de 7 ianuarie.
Instanța supremă subliniază faptul că măsura suspendării HG735/2010, dispusă de prima instanță, se prelungește „ope legis” până la soluționarea
definitivă și irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea acestui act administrativ unilateral cu caracter normativ.
„În plus, se impun a fi amintite și prevederile art. 14 alin. 4 și 7 din Legea contenciosului administrativ. Astfel, conform art. 14 alin. 4 din lege, hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept; ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare, iar recursul nu este suspensiv de executare. Prin urmare, este aplicabil principiul executării hotărârii judecătorești în acest domeniu încă de la momentul pronunțării sale.
Pe de altă parte, art. 14 alin. 7 din Legea contenciosului administrativ întărește ideea menționată anterior, întrucât dispune că suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării”, explică ICCJ.
În această ordine de idei, mai arată ICCJ, prezintă relevanță faptul că în materia contenciosului administrativ se aplică unele reguli procedurale specifice, printre care și cea privind executarea hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile de suspendare.
De altfel, subliniază instanța supremă, dreptul la executarea actelor jurisdicționale a devenit în dreptul european cea de-a treia garanție a procesului echitabil, reglementat de articolul 6, paragraful 1, din Curtea Europeană a Derepturilor Omului (CEDO).
Prin cererea dedusă judecății, s-a solicitat suspendarea executării HG 735 din 21.07.2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor (publicată în Monitorul Oficial 527 din 28.07.2010)
ICCJ arată că în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, potrivit legii, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
„După cum se cunoaște, suspendarea actelor juridice reprezintă operațiunea de întrerupere vremelnică a efectelor acestora, ca și cum actul dispare din circuitul juridic, deși, formal-juridic, el există. Mai este de observat că suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziția autorității emitente sau a instanței de judecată în vederea respectării principiului legalității: atâta timp cât autoritatea publică
sau judecătorul se află într-un proces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ contestat, este echitabil ca acesta din urmă să nu-și producă efectele asupra celor vizați”, explică ICCJ
În plus, arată ICCJ, instituția juridică analizată trebuie să ofere cetățeanului o protecție adecvată împotriva arbitrariului, ceea ce realizează și Legea 554/2004, modificată.
Legiuitorul național a fost obligat să găsească criterii pertinente pentru suspendarea executării actelor administrative până la clarificarea exactă a gradului de conformare a acestora cu normele juridice aplicabile în speță. Măsura cu caracter provizoriu anterior individualizată determină punerea în balanță a interesului social cu cel personal, preeminența unuia dintre ele fiind subsumată principiului legalității.
ICCJ mai notează că a nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea, ceea ce este de neconceput într-o bună ordine juridică, într-un stat de drept și o democrație constituțională.
Din acest motiv, suspendarea efectelor actelor administrative reprezintă o situație de excepție, la care judecătorul de contencios administrativ poate să recurgă atunci când sunt îndeplinite condițiile impuse de Legea 554/2004.
De altfel, în cadrul activității de organizare a executării și de executare în concret a legii, autoritățile publice emit acte juridice cu scopul de a modifica ordinea juridică existentă, folosind prerogative de putere publică, iar actele administrative se adresează persoanelor fizice sau juridice, care au obligația punerii lor în executare.
Cert este că trebuie asigurat un anumit echilibru în procesul executării din oficiu a actelor administrative, precum și anumite garanții de echitate pentru cetățeni, întrucât activitățile administrative nu pot fi discreționare în ceea ce privește alegerea formelor de executare, mai spune ICCJ.
Pe cale de consecință, administrația este legată în mod necesar de drept, iar procedura administrativă care vizează executarea din oficiu a actelor administrative nu poate fi lăsată în afara dreptului. În altă ordine de idei, din lecturarea art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, modificată, rezultă că, pentru a se dispune suspendarea actului administrativ, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui act administrativ, parcurgerea procedurii
administrative prealabile, prezența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
În speța de față, în mod indiscutabil, HG 735 din 21.07.2010 este un act administrativ unilateral cu caracter normativ, avându-se în vedere conținutul său, care se referă la metodologia de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor. În raport de cele amintite, HG 735 din 21.07.2010 produce efecte „erga omnes”, cu alte cuvinte, se referă la toate persoanele aflate sub incidența sa: foștii militari, polițiști, funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, pentru care se dispune recalcularea pensiilor.
În opinia instanței supreme, relevant pentru problema aflată în discuție este și raportul de subordonare a unei hotărâri de Guvern față de legea în aplicarea căreia a fost emisă, potrivit art. 108 alin. 2 din Constituție.
Aspectele care fundamentează ideea unei îndoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ solicitat a fi suspendat sunt legate de aparenta încălcare a dispozițiilor Legii 119/2010, în a cărei aplicare a fost dată HG 735 din 21.07.2010.
„Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, la o analiză în aparență a Legii 119/2010, se observă că ea nu conține dispoziții care să oblige pensionarii să depună cereri de recalculare a pensiei, să solicite și să depună acte doveditoare privind veniturile realizate sau în temeiul cărora să fie obligați să suporte vreo consecință, ca urmare a neefectuării de către aceștia a demersurilor prevăzute în actul normativ. La rândul său, nici dispozițiile Legii 19/2000 nu
impun o asemenea obligație, ci se referă doar la posibilitatea beneficiarilor săi de a-și dovedi, în situațiile prezentate în reglementare, cu înscrisuri probatorii stagiile de cotizare”, notează ICCJ.
îCu toate acestea, continuă Curtea, art. 2 alin. 3 și 4, art. 6 alin. 2 și art. 10 alin. 2 din HG 735 din 21.07.2010 obligă pensionarii aflați sub incidența
sa să solicite documentele necesare recalculării pensiilor și să depună cererile de recalculare și actele doveditoare privind veniturile obținute.
Pe acest aspect, instanța de control judiciar are în vedere faptul că HG 735/2010 – act administrativ unilateral cu caracter normativ – produce efecte „erga omnes”, ca și sentința recurată.
În altă ordine de idei, un argument suplimentar care pledează pentru aparenta nelegalitate a actului administrativ litigios este faptul că, prin sentința nr. 443 din 23.11.2010 pronunțată în dosarul 1510/33/2010, Curtea de Apel Cluj – Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal a anulat dispozițiile art. 2 alin. 2, 3, 4, 6 și 7, ale art. 6 alin. 1, 2 și 4 și ale art. 10 alin. 2 din HG 735/2010.
În speță, este îndeplinită și condiția prevenirii pagubei iminente, impusă de art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004.
Paguba iminentă reprezintă prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Așadar, paguba iminentă presupune o anumită urgență pentru a opera suspendarea efectelor unui act administrativ.
„Putem aprecia că există urgență atunci când executarea actului administrativ aduce o atingere gravă și imediată unui interes public, situației reclamantului sau intereselor pe care acesta înțelege să le apere. Revine judecătorului de contencios administrativ, investit cu soluționarea unei cereri de suspendare, să aprecieze în mod concret, având în vedere argumentele prezentate de reclamant, dacă efectele actului aflat în discuție sunt de natură să justifice urgența. Aceasta din urmă poate justifica măsura provizorie a suspendării executării unui act administrativ, fără ca ea să aducă atingere hotărârii judecătorești ce urmează a se pronunța cu privire la cererea de anulare a actului”, explică ICCJ.
În speța de față, Înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanțe, Curtea de Apel Cluj, care a suspendat HG 735/2010.
În 28 septembrie 2010, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj a decis suspendarea executării HG 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Suspendarea s-a dispus până la pronunțarea hotărârii de fond privind anularea efectelor HG 735.
Decizia Curții de la Cluj a fost contestată la ICCJ, care s-a pronunțat irevocabil pe suspendarea HG 735, în 7 ianuarie 2011.
