Judecătorii instanței supreme au apreciat, în decizia de arestare a liderului Sanitas, Marius Petcu, că faptele acestuia sunt grave, întrucât pot da impresia că mișcarea sindicală reprezintă o modalitate prin care câteva persoane își realizează interese strict personale.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) arată în decizia de arestare a lui Marius Petcu că acesta a luat bani din fondurile sindicaliștilor, că insistența sa în plata cotelor, funcția pe care o deținea și chiar modalitățile în care acesta negocia cu afaceristul Scrieciu denotă un pericol public la adresa societății.
În perioada anilor 2009-2010, Marius Grigore Petcu, în calitate de președinte al Federației Sanitas, a primit de la directorul unei societăți comerciale aproximativ 20.000 de euro lunar, reprezentând aproximativ 20 la sută din valoarea fiecărei situații de lucrări decontate, pentru a atribui acestei firme un contract de execuție lucrări.
În 24 martie, Marius Petcu a fost prins luând mită 40.000 de euro (ce reprezentau tranșele aferente lunilor ianuarie și februarie 2011-n.r.), o parte din banii ceruți omului de afaceri Petre Scrieciu pentru ca firma acestuia să execute lucrările la un centru pentru sindicate din Snagov.
Banii din care se construia clădirea ce constituie lucrarea atribuită lui Scrieciu proveneau din cotizațiile membrilor de sindicat, au notat judecãtorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, în motivarea deciziei de arestare a lui Petcu, obținută de agenția MEDIAFAX.
„Nu era vorba despre acceptarea unei oferte sau despre un impuls de moment, ci de o solicitare insistentă în plata cotelor din «comisionul» fixat, aspecte ce reflectă o anumită mentalitate și sugerează că inculpatul nu era la o primă «negociere» de acest fel”, mai notează cei trei judecători care au decis arestarea lui Petcu.
Deși inculpatul este cunoscut în societate ca o persoană cu un comportament bun, modalitatea de comitere a faptelor atestă că este vorba în realitate de o aparență, se mai arată în documentul citat.
„Nu se poate face abstracție la analiza gravității faptei și a persoanei inculpatului, de aspectul că era președintele Federației Sanitas, fiind de cunoscut că salariații ce alcătuiesc acest sindicat au salarii mici și ca atare plata unei cotizații la sindicat, oricât de redusă ar fi în cuantum, reprezintă un efort financiar”, mai notează instanța.
Deși, aparent, aceste aspecte caracterizează moralitatea inculpatului, ele au în realitate o strânsă legătură cu gravitatea presupusei faptei acestuia sau aprecierea pericolului pentru ordinea publică. „Săvârșirea unor astfel de fapte poate avea repercursiuni pe termen lung, având ca efect erodarea încrederii cetățenilor în structurile ce asigură menținerea democrației într-un stat de drept”, mai notează judecătorii.
În opinia judecătorilor ICCJ, faptele sunt grave pentru că pot crea impresia, „la nivelul mentalului colectiv, că mișcarea sindicală reprezintă o modalitate prin care câteva persoane își realizează interese strict personale, profitând tocmai de încrederea cu care au fost învestite”.
În 31 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât arestarea preventivă a lui Marius Petcu, acuzat de luare de mită, judecătorii admițând astfel, recursul procurorilor anticorupție la decizia prin care instanța inferioară stabilise că liderul CNSLR-Frăția poate fi cercetat în libertate.
Judecătorii au emis pe numele lui Marius Petcu un mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile.
În 21 aprilie, procurorii l-au trimis în judecată pe Petcu, iar Tribunalul București a confirmat legalitatea arestării liderului sindical.
