Corupția clasei politice, personificată cel puțin la nivelul anului 2004 de Adrian Năstase, reprezintă un fenomen care nu mai poate fi tolerat de societate românească, justiția fiind obligată să riposteze ferm, arată judecătorii ICCJ care l-au condamnat pe fostul premier la închisoare cu executare.
Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat, în 30 ianuarie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.
„Corupția clasei politice din România, personificată cel puțin la nivelul anului 2004 de inculpatul Năstase Adrian, reprezintă un fenomen care nu mai poate fi tolerat de către societatea românească, justiția fiind obligată să riposteze cu fermitate ori de câte ori are de-a face cu un asemenea caz, ca o dovadă că statul de drept nu este o chestiune iluzorie, ci funcționează în beneficiul propriilor cetățeni”, scriu judecătorii Ionuț Matei și Ioana Bogdan, care l-au condamnat pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare, în motivarea deciziei.
Totodată, instanța notează în motivare că „pedepsele aplicate inculpaților au menirea de a descuraja finanțarea ilegală a partidelor politice și, în particular, a campaniilor electorale, folosirea instituțiilor publice și a resurselor acestora în beneficiul unor candidați, dar și implicarea ilegală a persoanelor particulare în asemenea activități”.
„În acest context, pedepsele aplicate trebuie să inhibe pe toți cei care ar fi tentați să intre în relații dincolo de limitele legii cu reprezentanții clasei politice, contribuind la realizarea de către aceștia a unor foloase necuvenite. Orice persoană ar trebui astfel să reflecteze asupra riscurilor pe care și le asumă prin procurarea unor beneficii oamenilor care dețin temporar funcții publice sau politice importante, în sensul de a cântări dacă propria libertate nu este cumva un preț prea mare pe care îl pot plăti pentru antrenarea în activități ilicite în favoarea acestora”, arată cei doi judecători.
Referitor la circumstanțele personale ale celor din dosar, instanța reține, pe de o parte, că aceștia nu au antecedente penale, dar, pe de altă parte, că nivelul de instruire pe care inculpații l-au avut nu i-a împiedicat să comită infracțiunile constatate de anchetatorii DNA, „dovedind un real dispreț pentru valorile apărate de legea penală”.
În cazul Irinei Jianu, a soților Marian Ioana și Bogdan Popovici, precum și a lui Mihail Cristian Vasile, ținând cont de amploarea activității infracționale, de numărul și gravitatea faptelor comise, a aplicat câte un spor la pedeapsa cea mai grea stabilită în condițiile concursului de infracțiuni.
Instanța mai arată că „ținând seama de specificul activității infracționale desfășurate de inculpați – fiind vorba în esență despre finanțarea ilegală a unei campanii electorale -, apreciază că aceștia sunt nedemni să-și exercite drepturile electorale, în integralitatea lor, dar și să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat”.î
Potrivit minutei deciziei instanței supreme, pedeapsa aplicată în dosarul „Trofeul calității” este executorie.
Cristina Rotaru, cel de-al treilea judecător din complet, a considerat că Adrian Năstase trebuie achitat în acest dosar pe motiv că fapta nu există.
Prin decizia instanței, lui Adrian Năstase i-a fost interzisă pentru o perioadă de doi ani exercitarea mai multor drepturi.
În același dosar, Paula Irina Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), a fost condamnată la șase de închisoare și cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an, astfel că aceasta va executa, dacă sentința va rămâne definitivă, șapte ani de detenție.
Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL și soții Marian Ioana și Bogdan Popovici au primit fiecare câte șase ani de detenție, la care s-a aplicat un spor de un an, astfel că pedeapsa finală care ar urma să fie executată este de șapte ani.
Adrian Năstase, în solidar cu Irina Paula Jianu, Diana Gasparovici, Marian Ioana și Bogdan Popovici și Cristian Mihail Vasile au fost obligați, de către instanța supremă, la plata în solidar cu societățile Arond SRL și Eurografica SRL a peste trei miliarde de lei vechi despăgubiri către ISC.
Jianu, Gasparovici, soții Popovici și Vasile au mai fost obligați de judecători la plata a peste trei miliarde de lei către ISC.
Totodată, instanța a decis confiscarea sumei de 38.217,220 lei de la Adrian Năstase, bani presupus obținuți prin fapta penală comisă.
ICCJ a decis menținerea sechestrelor asiguratorii puse de către procurori în 24 octombrie 2008 asupra mai multor bunuri ale inculpaților Jianu, Gasparovici, Popovici și Vasile. Astfel, s-au menținut sechestrele pe un apartament din Bacău al Irinei Jianu, un altul din Brăila al lui Gasparovici și pe două apartamente din București ale lui Vasile și soților Popovici.
Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători al ICCJ.
Adrian Năstase a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2009, fiind acuzat de folosirea influenței sau a autorității funcției de președinte al unui partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.
Potrivit rechizitoriului, în cursul anului electoral 2004, ISC, sub conducerea Irinei Jianu, „a inițiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calității în construcții»”. „În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidențială a inculpatului Adrian Năstase”, potrivit DNA.
Într-un proces separat, în 15 decembrie 2011, un complet al instanței supreme l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul „Mătușa Tamara”, în care a fost judecat pentru fapte de corupție, alături de consilierul acestuia Ristea Priboi și de fostul șef al al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu. Direcția Națională Anticorupție a făcut recurs decizia de achitare a fostului premier Adrian Năstase, a lui Ristea Priboi și a lui Ioan Melinescu, dosarul urmând să se judece la completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Decizia din acest proces a fost prima din cele trei cazuri deferite justiției de către DNA în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru și fost președinte al Camerei Deputaților.
În cea de-a treia cauză, privind importul unor bunuri din China, denumit dosarul „Zambaccian”, în care fostul premier Adrian Năstase, soția acestuia și Irina Paula Jianu au fost deferiți justiției pentru fapte de corupție, sentința va fi pronunțată de instanța supremă în 30 martie.
