Nepăsarea autorităților este la ea acasă peste tot în județ. O mostră elocventă este la Grănicești, acolo unde iazul de acumulare distrus la inundațiile din vara anului trecut a fost lăsat de izbeliște. Deocamdată, totul e la stadiul de proiecte și promisiuni, iar ceea ce era cândva mândria unei întregi zone s-a transformat într-un loc sinistru, desprins parcă din filmele de după al Doilea Război Mondial.
Iazul cu o suprafață medie de 61 de hectare de la Grănicești a devenit istorie după inundațiile din iunie 2010. Cantitatea mare de precipitații căzută în decurs de numai câteva ore s-a dovedit cu mult peste capacitatea de stocare, iar apa a trecut peste baraj cu aproximativ 80 de centimetri.
Urmarea a fost previzibilă: barajul s-a rupt, iar întreaga cantitate de apă, câteva milioane de metri cubi, a plecat în aval. Norocul a fost acela că torentul nu a întâlnit în cale vreo localitate pe care ar fi măturat-o cu totul. În urmă a rămas dezastrul.
Un dezastru care se vede și astăzi, iar pârâul Horaiț, care alimenta iazul, pare stingher prin deșertul de iarbă și barajul înalt de câțiva metri devenit inutil. De atunci a trecut aproape un an, dar peisajul nu s-a schimbat cu nimic, iar oamenii din Grănicești și celelalte sate învecinate se întreabă dacă vremurile de prosperitate de altădată vor mai reveni.
Proiectul există, se așteaptă licitația și banii
Aflat în curtea Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF) din România, iazul de la Grănicești avea 61 de hectare la cote normale și 81 de hectare când era aproape de supraplin, iar în exploatare a fost dat la începutul anilor 1970. Atât reprezentanții ANIF, cât și conducerea Primăriei Grănicești îl consideră extrem de important. Administrația locală din Grănicești spune că ar dori să readucă acumularea la nivelul de anul trecut, numai că nu are banii necesari și nici nu se poate investi în curtea altora. De partea cealaltă, reprezentanții ANIF spun că s-au făcut demersurile necesare pentru refacerea barajului.
„Există un proiect de refacere, iar din câte știu eu urmează procedura de publicare pe SEAP. Cel mai probabil lucrările vor consta în realizarea unui prebaraj, care va reține apa, de unde va fi aruncată cu pompele peste baraj, pentru a permite realizarea lucrărilor propriu-zise la baraj în condiții optime”, a explicat Mircea Filip, inspector de zonă al Sucursalei Moldova Nord, unitatea de administrare Suceava a ANIF.
Costurile estimative ale refacerii barajului se ridică la patru milioane de lei, în jur de un milion de euro, iar specialiștii spun că perioada în care ar putea fi finalizat este de maxim cinci luni.
Intențiile sunt lăudabile, dar în ritmul în care se lucrează în România s-ar putea să mai treacă ani buni până când se va și realiza ceva vizibil.
Importanța iazului
Barajul de la Grănicești reținea aproximativ 3,8 milioane de metri cubi de apă, iar adâncimea maximă era de 8 metri. În afara peștelui aflat în acest bazin, acumularea de la Grănicești avea și alte utilizări. Cea mai importantă era aceea că asigura apa necesară pentru irigațiile din zonă, iar apoi avea rol de atenuare a viiturilor. Primarul Gheorghe Nuțu este de părere că iazul are o importanță extrem de mare pentru comunitate și refacerea acestuia reprezintă o prioritate.
„Era o rezervă de apă importantă pentru toată comuna, iar în plus oamenii care au avut teren sub luciul de apă au primit și pește într-o anumită perioadă. Acum nu avem nici una, nici cealaltă”, a precizat primarul din Grănicești.
Lucrări de 1,3 milioane de euro, acum trei ani
Dacă barajul din pământ, care a cedat anul trecut, nu a avut parte de foarte multe lucrări de refacere, totuși iazul a beneficiat de o serie de investiții. Cea mai importantă datează de acum trei ani, când s-au cheltuit 1,259 milioane de euro din bani europeni, pentru realizarea unui deversor din beton. Chiar și așa, catastrofa din iunie 2010 nu a putut fi evitată.
