IACOBENI (II)



IACOBENI (II). În 5 iunie 1836, când forjorul („hămurai”) neamț Filip Henris se stabilea la Iacobeni, el a cumpărat o moșioară, în Poiana Iacobenilor, de la Niculai Groza din Iacobeni și de la Ion Iacoban din Ciocănești.
Biserica Sfântului Gheorghe din Iacobeni a fost construită, în anii 1817-1818, din banii Fondului Religionar și din ofranda lui Grigore Erhan. Iconostasul a fost făcut în 1831, o reparație generală a bisericii făcându-se în 1868.
Biserica Sfinților Mihail și Gavril din Valea Putnei, filială a celei din Iacobeni, fusese ctitorită, în 1762, de Ioan Tăpărdău și de Metodie Cârpă din Dorna Candreni. În 1843, când parohia Iacobeni, Valea Putnei și Puciosu avea 533 enoriași, altarul bisericii era slujit de Georgie Ianovici. În 1876, preot era Ioan Berariu. În 1907, comuna bisericească Iacobeni, Ciotina, Puciosul și Valea Putnei îl avea paroh pe Nicolai Mihalce, născut în 1865, preot din 1892, paroh din 1905, cantor fiind, din 1900, Nicolai Nichituș, născut în 1847.
În Iacobeni au funcționat câte o școală germană de băieți și de fetițe, cu 4 și, respectiv, 3 clase, din 1870, dar și o școală filială cu o clasă. Școala din Valea Putnei, cu o clasă, a fost înființată în 1871[1].
În 1890, comuna Iacobeni avea 2.858 locuitori, primarul Nicolai Nichituș fiind și cantor bisericesc. Paroh era Victor Țurcan, iar învățători erau Wilhelm Decker, Amalia Decker și Leopoldina Hlavin.
Banca populară raiffeisiană din Iacobeni, Ciocănești și Valea Putnei s-a înființat în 1903, sub direcțiunea lui Oreste Tarangul nobil de Valea Uței. Din consiliul de conducere și control făceau parte Grigori Vartic și vistierul Gavriil Beleca. Cabinetul de lectură funcționa, din 1896, în cancelaria comunală, cu 24 membri, 32 cărți și 3 abonamente la gazete. Această primă bibliotecă era condusă de Victor Țurcan, Nicolai Nichituș și Alexandru Dranca.
La Valea Putnei funcționa, din 1898, cabinetul „Dreptatea”, în casa lui Gavril Larion, cu 58 membri, 66 cărți, 2 abonamente la gazete și o avere de 35 florini și 48 creițari, conducerea acestei biblioteci în formare fiind asigurată de Constantin Hău, Gavril Larion și Emilian Nimigean.


[1] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 53, 1876 p. 57, 1907 p. 66