Am trăit meciul laolaltă cu alți suporteri, într-o cârciumă italienească. Inițial am comandat numai de băut fiindcă de mâncat mă gândeam că o să mâncăm bătaie. Pe parcurs, spre surprinderea colectivă, ne-am reconsiderat poziția. Un rapid sondaj de opinie printre cei din jur se soldase numai cu scoruri nefavorabile. Deci un eșantion nereprezentativ pentru nația noastră de optimiști. Am conchis ironic că vom sărbători victoria în intervalul orar 3-4 antemeridian, când ceasurile urmau să o ia la vale. Până la urmă o glumă s-a dovedit reputația noastră de “specialiști”…
Așadar, ce am văzut la meciul cu Olanda? Uimitor este ce n-am văzut… N-am văzut nici o ocazie de gol a batavilor!! Nu a existat așa ceva! Au fost doar unele faze potențial periculoase, dar mereu se gripa ceva în angrenajul portocalelor mecanice. Nici arbitrul nu ne-a tocat așa cum ne așteptam, deși a fost tolerant cu olandezii pentru niște mâini în gâtul “alor noștri”. Dar, ca dentist, probabil că nu-l mai impresiona așa ceva! Nici adversarii, nici arbitrii n-au fost protagoniști sâmbătă seara. Ei doar au cântat în cor, au intrat la categoria “în alte roluri”. Echipa lui Piți a fost vedeta, una colectivă. Iar bafta pe care o invocam în avancronică a ieșit din ecuație. Pur și simplu tricolorii au muncit, au pus osul și au cules roadele. Dacă selecționerul ar fi avut cu adevărat noroc, atunci una din mingile alea țopăite de Mutu spre final s-ar fi strecurat în plasă. Dar să nu întindem coarda, că poate se rupe. Nici să n-o lăsăm prea moale, că nu mai vibrează și ne facem de poveste cu Luxemburg. Deja îmi sună în ureche șablonul ăla cu “nu mai există echipe mici”!
Tactic, Pițurcă este greu predictibil. Multă lume se întreba ce caută Nicoliță la lot, iar Piți l-a mai și titularizat. S-o fi gândit că numai unul de aceeași nuanță cu Van Bronkhorst îl poate contracara pe acesta! De fapt, Bănel va fi mereu unul dintre favoriții selecționerului fiindcă este supus și nu-i va crea vreodată probleme cu excesele de personalitate. Apoi, eu n-aș fi jucat cu Rădoi la mijloc. Îl vedeam în centrul defensivei, pentru a mai salva senzația de încropeală. Însă de data asta lui Pițurcă i-au ieșit mutările și nu pot decât să mă înclin. Acum ar putea fi credibil dacă ne-ar cere să-l lăsăm să se pregătească în liniște pentru turneul final…
