HORODNIC (III). Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Horodnic, în Ocolul Vicovilor, fără alte precizări, „81 – toată suma caselor”, însemnând 8 popi, 13 femei sărace și 60 scutelnici ai spătarului Enăkaki.
În 1774, când austriecii ocupă Bucovina, satele Horodnic aveau 72 familii, dar numărul lor crește, până în 1784, la 186 de familii, din 1785, cele două sate cu rădăcini comune devenind comune distincte.
Biserica Sfântului Ioan Teologul din Horodnicu de Jos a fost ctitorită, în 1814, de Nicolai POPESCUL și de preotul Dimitrie POPESCUL, fiind restaurată în 1853. Biserica din Călugărița, ctitorită în 1591, avea să fie restaurată în 1871.
Biserica Sfântului Dimitrie din Horodnicu de Sus fusese construită în 1790, din banii Fondului Religionar, renovată, în 1853, de preotul Dimitrie SOSNOVICI, apoi în 1871.
În 1843, parohia Horodnicu de Sus, cu 1.656 enoriași, era slujită de parohul Dimitrie SOSNOVICI, iar cea din Horodnicu de Jos, cu 1.240 enoriași, de parohul Dimitrie POPESCUL și de preotul cooperator Nicolai POPESCUL.
În 1907, paroh la Horodnicu de Sus era Epifanie BACINSCHI, născut în 1845, preot din 1869, paroh din 1879, cantor fiind, din 1901, George POPESCUL, născut în 1867. În același an, la Horodnicu de Jos, paroh era Epaminondas PRELICI, născut în 1847, preot din 1873, paroh din 1882, iar cantor, din 1900, Dimitrie HALIP, născut în 1858.
Câte o școală cu 5 clase funcționau în ambele comune Horodnic din 1861, la Horodnicu de Sus fiind deschisă, în 1902, și o școală cu 3 clase[2].
În 1890, când Daniel Werenka își publică celebra „Topographie”, Horodnicul-de-jos avea 2.148 locuitori, păstoriți de parohul Dimitrie Popescu și de cantorul bisericesc Petru Lomoș. Primar al satului era Onufrei Teleagă, iar învățători, Vasile Mihalescul și Fevronia Velehorschi.
O colectă, pentru Azilul de studenți din Cernăuți, făcută, în mai 1896, de „Zaharie ZUB, primar în comuna Horodnic de sus”, menționează următoarele nume de localnici:paroh Titus TURTUREAN, învățător Toader GUGA, Titus COMOROȘAN, Simion ZUB, Artemie ZUB, Toader MACOVEI, Ion CALANCEA, George ICHIM, Dumitru POPESCUL, Maftei PRELIPCEAN, Constantin GRICENCO, Casian MACOVEI, Vasile JACOTA, Constantin MACOVEI, Ion GROSUL, Iftim POPESCUL, George ANICA alui ZAHARIE, Constantin LUȚA, George LUȚIA, George GROSUL alui Gavril, Constantin GROSUL, Vasile ANICA, George MACOVEI și Spiridon POPESCUL[3]. În Horodnicul de Jos era primar, în 1896, Onufreiu TELEAGĂ[4].
Din Horodnicul de Jos, lista de colectă întocmită de parohul Dimitrie POPESCUL cuprinde numele localnicilor: primarul Onufrei TELEAGA, Gavril TELEAGA, Petru PRELIPCEAN, Dumitru alui Lupu TELEAGA, Dumitru alui Alexandru TELEAGA, Ion alui Silion PRELIPCEAN, Antip PRELIPCEAN, Ilie ANDRIEȘAN, George LUNGOCI, Pancratie POPESCUL, Ion POPESCUL, Ifrim OLENICI, Rachila lui Simion TELEAGA, Gavril ȚIGANESCU, Alexandru POPESCUL, George PRELIPCEAN, Ioan PISCUC, Ioan ȚIGANESCU, Laurenti ȚIGANESCU, George PRELIPCEAN și Dionisie SOROCEAN[5].
O altă colectă, demarată în 18 Decembrie 1897, în folosul aceluiași internat cernăuțean, făcută de primarul Onufrei TELEAGĂ, de proprietarul Petrea alui Archip TELEAGĂ și de preotul Dimitrie POPESCUL, menționează următoarele nume din Horodnicul de Jos: proprietarul Ion ONICA, proprietarul și negustorul Gavriil TELEAGĂ, Ion alui Simion TELEAGĂ, Simion alui Vasile TELEAGĂ, Casian alui Georgie TELEAGĂ, Vasile TELEAGĂ, Dumitru TELEAGĂ, Simion alui Alexandru TELEAGĂ, Rachila TELEAGĂ, Pavel TELEAGĂ, Ion PRELIPCEAN, Dimitrie POPESCU, George BOGHIAN, Nistor COLBAN, Pentelei PRELIPCEAN, Ion alui Damian LUNGOCI, Ion PISCUC, Dumitru alui Vasile PRELIPCEAN, David ANDRIȘAN, Ion ANDRIȘAN, Nistor PRELIPCEAN, Toma PRELIPCEAN, Ion alui Artemi PRELIPCEAN, Ion alui Precop PRELIPCEAN, Ifrim PRELIPCEAN, Casian POPESCUL, Pentelei PRELIPCEAN, Anton PRELIPCEAN, Petre alui Anton PRELIPCEAN, Grigori alui Varlaam PRELIPCEAN, Chiriac PRELIPCEAN, Toader PRELIPCEAN, Efrim COLBAN, Dumitru alui Vasile COLBAN, Simion ȘOTROPA, Anița lui Simion ȘOTROPA, Ion alui Vasile LUȚA, Anton RAICO, Ion TIRON, Andron LUȚA, Vasile POPESCUL, Pentelei VLADEAN și rădăuțenii Iankel ȘAPIRA, Leiser KIRMAYER, Calman FIȘER, Nathan HARTH și Chaim MENȘEL, precum și arendașul morii din Horodnicul de Jos, Franz REITMAIER, burger în Rădăuți[6].
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 340
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 20, 1876 p. 41, 1907 p. 123
[3] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 42/1896, p. 4
[4] DEȘTEPTAREA, Nr. 5/1896, p. 39
[5] DEȘTEPTAREA, Nr. 11/1896, p. 84
[6] DEȘTEPTAREA, Nr. 4/1898, p. 30