HORECEA (II) Mănăstirea avea 14 proprietăți, și anume: Săzomnișca, pământul în jurul mănăstirii; Hreblea, un loc lângă Horecea; un fânaț lângă Horecea, de la Hârtop, până-n malul Prutului; Terebiș, un fânaț lângă Horecea, un fânaț de 12 odgoane, în hotar cu Cernăuțul; un fânaț de 12 odgoane pe malul drept al Prutului, de la Horecea, până la Ostrița; niște fânețe și pomete în Cernăuț; o casă și arături în Cernăuț; o casă și pământ în Cernăuț; o bucată de pământ în Cabești; o parte din Horecea; 1/8 parte din Cabești; o bucată de pământ în Cernăuț; o bucată de pământ lângă mănăstire.
După protocolul împărătesc, făcut de comisarul Metzger, în 16 Februar 1782, mai avea mănăstirea Horecea încă 4 proprietăți: o moară în Cernăuți, numită Moara Călugărilor; Mogoșești, sat în Moldova; trei locuri de casă în Cernăuț, lângă Fântâna Turcească; a treia parte din Nahoreni, sat în Moldova”[1].
În 1890, Horecea avea 1.119 locuitori și trei învățători: Mihail Pitei, Georgie Hreniuc și Nichifor Șcraba. Michail Humailo era primar, Vasile Iliuț era paroh, iar Simion Guga – cantor bisericesc.
O listă de colectă pentru Internatul de studenți români din Cernăuți, alcătuită, în septembrie 1896, de Vasile ILIUȚ, cuprinde următoarele nume de localnici: Michail PITEI, Nichifor ȘCRABA, George HRENIUC, Simeon GUGA, Nicolai COSTAȘ, Toader FLOREA, Iacob VORONCA, George PAULOVICI, Dimitrie SVRID, Toader VEREHA, Anton CAULEA, Ioan alui Constantin VORONCA, Nichita VORONCA, Lazar VORONCA, Moisi VORONCA, Daniil VASILOVICI, Maftei VORONCA, Ieremie GĂINĂ, Alexandru alui Petru VORONCA, Gavril VORONCA, Georgi FLOREA, Andreiu FETILĂ, Mihaiul FLOREA al Eudochiei, Georgi GĂINĂ, Ilie HUMAILO, Nicolai HUMAILO, Ilie TERLEȚCHI, Maxim alui Petru VORONCA, Gavril PLĂCINTĂ, Vasile GĂINĂ, Maxim alui Ștefan VORONCA, Dimitrie HURGHIȘ, Mihaiu PRIDIE, Dimitrie alui Gavril VORONCA, Nistru CHIȚAC, Chiril VORONCA, Simion alui Georgi GĂINĂ, Toader alui Nicolai. VORONCA, Daniil TOMNIUC, Nicolai FLOREA, Varvara lui Ioan PODEȚ, Toader HUMAILO, Constantin SMOLENCIUC, Ilie DANCIUC, Nicolai alui Ioan VORONCA, Flor HROMIUC, Fluor alui Maftei VORONCA, Ștefan HUMAILO, Alexandru FLOREA, Michail ANTONOVICI, Georgi SVIRID, Cozma PAULOVICI, Tanasi MELNICIUC, Filip SVIRID, Simeon COSTAȘ, Nicolai CALANGIU, Tit COZUBEAC, Vasile CALANGIU, Ioan HUMAILO, Ioan MARTINIUC, Nicolai SVIRID, Onufrei SMOLENCIUC, Alexandru VORONCA, Cozma GĂINĂ, Nichită CAULEA, Catrina alui Gavril VORONCA, Domnica SPENGEAC, Maria RUPTAȘ, Domnica alui Grigori SVIRID, Simeon VORONCA, Catrina GEORGIAN, Irina lui Codrat VORONCA, Vasilina lui Ștefan VORONCA, Domnica lui Ioan FETILĂ, Domnica lui Neculai FLOREA, Irina lui Ștefan TUDUREAN, Raifta PLĂCINTĂ, Michail ZACHIPNEI, Michaiu CRAUCIUC, Petru GĂINĂ, Nicolai CASIAN, Magdalina GĂINĂ, Mafteiu COTOMAN, Petru COSTINIUC, Axenti PAULOVICI, Maria lui Ioan VORONCA, Varvara ANTONOVICI, Maria ZVONETCHI și Maria CARPIUC[2].
„Ioan Magior, abiturent al gimnaziului greco-ortodox din Suceava, a căzut pe câmpul de onoare contra Italiei, în 10 Septembrie 1915. El e fiul exarhului arhiepiscopesc din Horecea, al părintelui paroh Vasile Maghior. Dulce et decorum este pro patria mori”[3].
[1] Patria, Anul III, Nr. 301, 12 Iulie 1899
[2] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 79/1896, p. 4
[3] VIAȚA NOUĂ, Anul III, nr. 163, 3 octombrie 1915, p. 4