Hidrologii prognozează iarnă fără inundații, de genul celor din 2005

Hidrologii apreciază că în intervalul ianuarie-martie 2007 nu se vor produce viituri importante și inundații de amploarea celor din 2005 pe râuri și 2006 pe Dunăre, fiind așteptate doar creșteri ale nivelurilor unor râuri cauzate de aglomerările de ghețuri sau topirea rapidă a zăpezii.
Potrivit analizei statistice a caracteristicilor hidrologice ale regimului scurgerii râurilor din România, prezentate de specialiștii de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) la conferința internațională de profil, care a avut loc între 6 și 8 noiembrie, în intervalul ianuarie – martie 2007 sunt așteptate debite și niveluri normale ale râurilor.
Din cauza fenomenelor de îngheț, pe râurile din zonele de munte și deal ar putea să apară creșteri artificiale de niveluri (datorate aglomerărilor de ghețuri în albie) și scăderi mai importante ale debitelor de apă pe sectoarele râurilor Vișeu, Iza, pe unii afluenți ai Someșului, Bistrița, Oltul transilvan (Hoghiz) și Mureșul superior (Suseni-Toplița).
Totodată, din cauza temperaturilor mai ridicate și în condițiile unui strat de zăpadă consistent, pe unele râuri din vestul, nordul și centrul țării se pot produce, local, creșteri de debite și viituri rapide, ca efect al topirii zăpezii și al precipitațiilor semnificative.
Specialiștii INHGA au precizat însă că aceste predicții au un grad mare de incertitudine pentru o perioada de anticipare atât de îndepărtată.
„Nu este momentul să alarmăm populația din România că în anul 2007 se vor produce inundații catastrofale de genul celor cu care ne-am confruntat în ultima perioadă”, se precizează în comunicatul INHGA.
În anul 2005, câteva sute de localități au fost afectate de inundațiile cauzate de revărsarea râurilor interioare, ca urmare a precipitațiilor abundente.
În anul 2006, datorită creșterii debitului Dunării, aproape 150 de localități din 12 județe limitrofe fluviului au fost afectate de inundații, 5.577 de persoane fiind evacuate. Apele au afectat atunci 848 de case, 3.675 de gospodării și anexe gospodărești, 14.200 de hectare de pășuni și fânețe, 7.467 de hectare de păduri, 1.161 de fântâni și peste 500 de kilometri de drumuri naționale, județene și comunale.