Procedura insolvenței Hidroelectrică rămâne deschisă, Curtea de Apel București respingând, joi, irevocabil, cererile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie și Hidrosind de anulare a procedurii.
Companiile Alpiq RomIndustries și Alpiq RomEnergie, din grupul elvețian Alpiq, care au avut acorduri directe cu Hidroelectrica, precum și Federația Sindicală Hidrosind au cerut instanței anularea procedurii de intrare în insolvență a companiei.
Curtea de Apel București (CAB) a decis, joi, menținerea hotărârii din 20 iunie a Tribunalului București privind deschiderea procedurii insolvenție Hidroelectrica, respingând astfel cererile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie și Hidrosind.
Instanța arată în decizie că, în rejudecarea cauzei în faza recursului, respinge cererile de intervenție voluntară formulate de Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries. Totodată, instanța menționează în decizie că menține dispozițiile Tribunalului București privind insolvența Hidroelectrica.
Decizia este irevocabilă, astfel că rămân în vigoare dispozițiile din cadrul procesul de renegociere a contractelor directe a energiei și deciziile de reziliere a acordurilor cu companiile Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România și Euro P.E.C, luate după intrarea companiei în insolvență.
Hidroelectrica a intrat în insolvență în luna iunie din cauze precum vânzările de energie la prețuri mult diminuate față de referința pieței, managementul deficitar și seceta prelungită.
Producătorul de electricitate a pierdut 1,1 miliarde euro în perioada 2006-2012 din vânzarea energiei prin contracte directe la prețuri mici.
Avocatul Remus Borza, șeful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spunea în septembrie că insolvența Hidroelectrica va fi un succes și va putea fi replicată și la alte societăți.
Euro Insol preciza că dacă procedura de deschidere a insolvenței va fi anulată, cu consecința reactivării contractelor bilaterale, Hidroelectrica ar putea intra în faliment.
„Nu înseamnă că dispare cel mai mare producător de energie (dacă Hidroelectrica ar intra în faliment, n.r.). Probabil s-ar putea suplini cantitatea de energie. Dar dispare un agent economic care are un monopol pe piața serviciilor tehnologice de sistem. Fără Hidroelectrica România rămâne la propriu în beznă, în întuneric”, spunea Borza.
Șeful firmei Euro Insol mai spunea că Hidroelectrica ar putea ieși din insolvență până la 31 decembrie.
Totodată, Borza afirma că statul a fost unul dintre „băieții deștepți” de la Hidroelectrica, care a dus o politică nesăbuită prin contracte păguboase pentru companie și investiții în favoarea altor instituții. El a acuzat politica guvernărilor din ultimii ani care au contribuit la „căpușarea” Hidroelectrica.
„Hidrelectrica este a întregii Românii și ea trebuie susținută în primul rand de către stat. O să fac o observație ceva mai malițioasă vis-à-vis de statul roman. Că tot este la modă acea sintagmă cu sens peiorativ: «Băieții deștepți». S-ar putea ca cel mai deștept băiat dintre băieții deștepți să fi fost chiar statul român”, a spus reprezentantul Euro Insol.
Argumentele lui Borza pentru care statul este unul dintre „băieții deștepți” sunt legate de faptul că miniștri de resort din ultimii ani au negociat contracte de livrarea a unei cantități de energie mai mare decât putea produce Hidroelectrica, iar ulterior, compania a fost nevoită să cumpere energie la prețuri foarte mari.
„Pe semnătura mai multor miniștri, Hidroelectrica a fost constrânsă să achiziționeze energie electrică la prețul de 234, 250 de lei (pe MWh – n.r), pentru ca ulterior să o vândă băieților deștepți la 130 de lei sau în piața reglementată la 189 de lei. Ne mai mirăm cum a ajuns Hidroelectrica în insolvență, să înregistreze la 20 iunie 2012 datorii de peste 1 milliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei? Este o consecință a acestei politici nesăbuite de a trage din toate părțile în Hidroelectrica”, a mai spus Borza.
Potrivit Euro Insol, decizia Tribunalului București de deschidere a procedurii insolvenței Hidroelectrica a fost criticată în principal pe considerente de ordin procedural, dar s-a încearcat și acreditarea ideii că societatea nu ar fi în insolvență și că scopul deschiderii procedurii ar fi fost doar denunțarea contractelor încheiate cu «băieții deștepți».
„Aceste susțineri sunt contrazise de concluziile raportului asupra cauzelor și împrejurărilor insolvenței Hidroelectrica întocmit de administratorul judiciar Euro Insol și de tabelul preliminar al reanțelor, în care sunt înregistrați 381de creditori cu o valoare totală a creanțelor solicitate de 5,49 miliarde lei, din care 3,5 miliarde lei admise, 800 milioane lei admise sub condiție și 1,1 miliarde lei respinse”, arăta Euro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, într-un comunicat de presă.
Raportul reprezintă o radiografie detaliată a evoluției societății în ultimii 3 ani și identifică nouă cauze care au generat insolvența Hidroelectrica: contractele de furnizare energie electrică către „băieții deștepți”, cumpărarea de energie electrică de la producătorii termo și revânzarea acesteia sub prețul de achiziție, creșterea prețului apei uzinate de peste 4 ori într-un singur an, contracte păguboase de mentenanță încheiate cu Hidroservurile, managementul defectuos, seceta prelungită, nesustenabilitatea contractului colectiv de muncă raportată la indicatorii economico-financiari ai societății, vânzarea de energie electrică în piața reglementată sub prețul de cost și derularea unor proiecte de investiții cu componentă energetică secundară. Aceste cauze au provocat doar în ultimii ani pierderi pentru Hidroelectrica de peste 2 miliarde euro.
„În situația în care Curtea de Apel București va admite recursurile «băieților deștepți», hotărârea de deschidere a insolvenței Hidroelectrica va fi anulată, cu consecința repunerii părților în situația anterioară, deci a reactivării contractelor bilaterale încheiate cu cei zece traderi. Având în vedere că la 20 iunie 2012 obligațiile contractuale asumate de Hidroelectrica totalizau 19,8 TWh și că producția din 2012 nu va depăși 12 TWh, în condițiile de secetă prelungită, societatea va fi în imposibilitate de a-și îndeplini obligațiile contractuale, cu consecința intrării în faliment”, se mai arăta în comunicat.
Alpiq RomIndustries și Alpiq RomEnergie sunt subsidiare ale traderului elvețian de energie Alpiq.
Administratorul judiciar al Hidrolectrica preciza că Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries sunt două societăți care aveau încheiate cu Hidroelectrica contracte de furnizare energie electrică la prețuri net inferioare prețului pieței, prelungite până în 2018.
„În timp ce Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de 109 milioane lei în 2011, firmele Alpiq au realizat în 2011 un profit de peste 43 milioane lei cu numai 12 angajați. Diferența dintre prețul de cost al MWh produs de Hidroelectrica si prețul pieței era transferată ca profit în conturile traderilor în timp ce Hidroelectrica acumula datorii de peste 1 miliard euro. Doar din derularea celor două contracte cu Alpiq, Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de peste 850 milioane lei”, potrivit comunicatului Euro Insol.
După intrarea în insolvență a Hidrolectrica, Euro Insol a renegociat contractele încheiate de cel mai mare producător de energie din România cu Alro Slatina, Elsid, Electrocarbon și Electromagnetica. Administratorul judiciar a denunțat contractele cu Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România și Euro P.E.C.
