Helicobacter pylori (H. pylori) este o bacterie în formă de spirală care trăiește în stomac și duoden. Infecția este extrem de răspândită la nivel mondial, afectând peste jumătate din populația globului. Dacă, în țările dezvoltate, frecvența infecției a scăzut la circa 20-30%, nu același lucru se poate spune și despre țări precum România, unde prevalența sa este estimată la circa 60%.
Când și cum se produce infecția? Majoritatea persoanelor se infectează în primii 10 de ani de viață, modul de infectare fiind fecal-orală (igiena precară, apa și alimentele contaminate) sau oral-orală (prin salivă).
Care sunt consecințele infecției? Frecvent, pacienții care au gastrită cu H. pylori nu prezintă simptome. Există însă un număr important de cazuri în care aceste persoane pot avea diverse acuze: dureri sau disconfort abdominal, balonare, inapetență, grețuri, vărsături sau senzație de plenitudine abdominală după ingestia unei cantități mici de alimente. Cele mai periculoase sunt situațiile când infecția evoluează ani de zile fără simptome și ajunge să determine afecțiuni serioase: ulcer gastric, CANCER GASTRIC (risc de apariție de 6 ori mai mare la pacienții infectați), ulcer duodenal (90% au H. pylori și trebuie tratați) sau limfom gastric. Există și alte afecțiuni în care se discută implicarea H. pylori: acneea rozacee, halitoza cronică (miros urât al gurii), purpură trombocitopenică.
Există multiple metode de diagnosticare a infecției cu H. pylori: teste noninvazive: serologice, respiratorii și din materii fecale și teste invazive: necesită endoscopie digestivă. În România, cel mai folosit este testul serologic care este util pentru diagnosticul inițial (acuratețe de 90%), dar NU TREBUIE FOLOSIT NICIODATĂ pentru controlul vindecării infecției cu H. pylori. În acest scop, pot fi folosite testele respiratorii, fecale și endoscopice.
Cine trebuie testat pentru H. pylori? În primul rând, pacienții cu ulcer gastric sau duodenal sau cu gastroduodenită, dar și persoanele cu sindrom dispeptic non-ulceros (dispepsie = digestie dificilă) sau cele care au rude cu cancer gastric. Trebuie menționat un aspect important: pacienții care au simptome sugestive de ulcer și au sub 45 de ani pot fi testați doar pentru H. pylori și tratați, dar cei peste 45 de ani (cu acuze recente) trebuie îndrumați întâi spre medicul gastroenterolog pentru endoscopie digestivă în vederea excluderii unui eventual cancer gastric!
Oricine este diagnosticat cu infecție cu H. pylori trebuie tratat! Terapia scade riscul de apariție și de sângerare a ulcerului și, mai ales, reduce riscul de dezvoltare a unui cancer gastric. Tratamentul corect administrat este eficace cu o rată de vindecare între 80-95%. Este foarte important ca acesta să fie corect recomandat, de către gastroenterolog sau medicul de familie (întâlnim încă situații de pacienți tratați cu scheme și doze incorecte sau pe o durată prea lungă: peste 14 zile) și trebuie urmat întocmai de către pacient. Se recomandă controlul vindecării la 1-3 luni după tratament.
Dr. Cătălin Sfarti
Medic specialist gastroenterolog
Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iași
Tel. 0729290956
Medical
Helicobacter pylori – bacteria secolului XXI?
Recomandări
Copiii care au nevoie de endoscopie digestivă superioară pot fi investigați de acum și la Spitalul Clinic de Urgență din Suceava
Finanțare de 8 milioane de lei pentru Spitalul Clinic de Urgență Suceava pentru achiziție de noi echipamente și aparatură medicală
Președintele CJ Suceava anunță că în județ sunt în total proiecte de patru miliarde de euro, subliniind că „și omul politic Gheorghe Flutur a avut un rol în alocarea fondurilor”
Suceava nu poate asigura noaptea endoscopii digestive, deși în județ sunt cel puțin 17 medici gastroenterologi
În lipsa unei coordonări între spitale, Suceava nu poate asigura noaptea endoscopii digestive, deși în județ sunt cel puțin 17 medici gastroenterologi
Numărul de angajați ai Spitalului Clinic de Urgență din Suceava a ajuns la 1.862
