Omar Hayssam a arătat miercuri, la Tribunalul București, unde se judecă propunerea de arestarea preventivă a lui pentru înșelăciune și delapidare, că solicită atât justiției române, cât și autorităților internaționale, să-i fie redeschise toate dosarele, pentru „aflarea tuturor adevărurilor”.
Hayssam a fost adus miercuri la Tribunalul București pentru judecarea propunerii de arestare preventivă făcută de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în dosarul în care este acuzat de înșelăciune și delapidare.
În sala de judecată, el a arătat că este încă traumatizat în urma acțiuni de aducere a sa în România și că mai vrea timp pentru angajarea unui avocat și pentru pregătirea apărării.
Hayssam a mai spus, răspunzând la întrebările instanței, că de-abia în cursul zilei de marți a a putut lua legătura cu familia sa și că tot marți i-a fost adusă la cunoștință citația în acest dosar.
„Vreau redeschiderea tuturor dosarelor mele, pentru aflarea tuturor adevărurilor. În acest dosar nu știu despre ce este vorba”, a mai declarat Hayssam, în sala de judecată.
Judecătoarea cazului, Brândușa Elena Gheorghe, i-a atras atenția lui Hayssam că are cunoștință despre ce este vorba în acest dosar, că inițial a participat la actele de urmărire penală și că a dat inclusiv o declarație în fața procurorilor, în faza de urmărire penală, iar ulterior a decis să părăsească România.
„Exact, sincer, vă spun nu știu conținutul dosarului sau despre ce este vorba”, a replicat Hayssam.
În final, acesta a declarat, în fața magistratului, că a cerut justiției române și autorităților internaționale „redeschiderea dosarelor”. „Să se rejudece, ca să pot aduce probe, să arăt toate adevărurile, să se știe tot”, a mai spus Hayssam.
Procurorul prezent la ședință a arătat că cererea de acordare a unui termen este admisibilă, iar în acest context instanța a admis-o, cu amendamentul de a acorda un termen foarte scurt, respectiv de doar două zile, când Hayssam va fi adus din nou la tribunal, pentru judecarea propunerii de arestare.
Omar Hayssam a insistat în fața instanței să se acorde un termen mai lung, pe motiv că în cele două zile nu ar avea cum să rezolve problema angajării unui apărător ales, în condițiile în care dreptul său la vizită s-a consumat marți, când și-a văzut familia, iar în plus nu are nici telefon mobil, de pe care să poată lua legătură cu avocații sau familia.
Instanța și-a menținut poziția, astfel că propunerea de arestare preventivă în acest caz va fi luată în discuție vineri.
Procesul în care Hayssam este judecat pentru delapidare și înșelăciune a avut termen și pe 23 iulie, când sirianul nu a fost adus la instanță pentru că nu a putut fi citat, magistrații nereușind să afle locul în care acesta era deținut. Instanța a stabilit atunci două termene, respectiv unul în 31 iulie, pentru propunerea de arestare făcută de DIICOT pe numele lui Omar Hayssam și a fratelui său Mohamad în acest caz, iar un altul pe fond, în 9 septembrie.
Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, și doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă și Doina Farladanschi, fiind acuzați de înșelăciune și delapidare.
Purtătorul de cuvânt al DIICOT, procurorul Nadina Spînu, a declarat pe 19 iulie, pentru MEDIAFAX, că în dosarul de delapidare s-a cerut, la trimiterea cazului în judecată, arestarea preventivă a lui Omar Hayssam pentru infracțiunile de care este acuzat.
Spânu a spus că la termenele anterioare nu s-a putut discuta această solicitare, din cauză că Hayssam nu a fost prezent și nu a putut fi citat corespunzător.
Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani și, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnaliști, înșelăciune în cazul „Volvo” și fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.
Hayssam este judecat și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de frații acestuia, Mukhles și Mahmoud, și de omul de afaceri Mustafa Tartoussi.
În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, acuzați că i-ar fi înlesnit fuga din țară, au fost achitați.
Condamnarea dispusă în cazul lui Hayssam a fost contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani de închisoare.
Sentința nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.
Hayssam este vizat și într-un dosar de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experiența și capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.
Omar Hayssam a fost predat Poliției Române în dimineața zilei de 19 iulie, anunța purtătorul de cuvânt al șefului statului, Bogdan Oprea.
În 23 iulie, Poliția Română arăta că Omar Hayssam a fost transferat dintr-un centru de reținere și arest preventiv al IGPR, în care a stat de la aducerea lui în țară, într-o unitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
Reprezentanții ANP au precizat ulterior că Omar Hayssam se află din 23 iulie în custodia Penitenciarului București Rahova și este cazat într-o cameră cu „profil de carantinare-observare”.
În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad.
În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.
La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.
În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.
Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.
