După învățătura Bisericii, harul este manifestarea iubirii și atotputerniciei lui Dumnezeu în Biserică prin Sfintele Taine.
Harul este o energie necreată, izvorând continuu din ființa dumnezeiască a celor trei Ipostasuri dumnezeiești. Este lucrarea celor trei Persoane ale Sfintei Treimi, iar ca energie simțitoare este revărsată de Sfântul Duh peste toți creștinii, ca „ungere împărătească” pentru chemarea de a domni cu Mântuitorul, în veacul viitor, sfințiți și desăvârșiți în El. De aceea, Sfântul Apostol Pavel sfârșește cea de a doua sa Epistolă către Corinteni cu binecuvântarea treimică : „Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu (Tatăl) și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi, cu toți” (13, 13).
Biserica intră în istorie ca o comuniune și sacramentală a oamenilor cu Dumnezeu, la Cincizecime. De existența văzută a acesteia este legata și lucrarea Duhului Sfânt prin Tainele Bisericii, chiar din ziua Cincizecimii când, primind Evanghelia, s-au adăugat apostolilor, prin botez, ca la trei mii de suflete (Fapte, 2, 1-4, 38, 41), stăruind în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciuni (Fapte, 2, 42).
Harul dumnezeiesc, în colaborare cu omul, restaurează și reînnoiește chipul lui Dumnezeu în el și realizează asemănarea acestuia cu Dumnezeu, unindu-l tot mai strâns cu Hristos.
Prin deschiderea lui la lucrarea Duhului Sfânt, creștinul trăiește în prezența și lucrarea sfințitoare a Duhului Sfânt. Se spune despre sfinți, că sunt într-o supremă intimitate cu Duhul. Eu-l lor dobândește o transparență tot mai mare pentru Hristos și pentru semenii lor, prin lucrarea aceluiași har dumnezeiesc în toți creștinii și prin manifestarea aceleiași vieți dumnezeiești a lui Hristos.
Sursa: www.crestinortodox.ro
