România continuă să aibă probleme cu birocrația și nu are o reputație de „țară curată” pentru afaceri, cazurile de corupție continuând să reprezinte o îngrijorare pentru investitorii străini și o problemă ce trebuie rezolvată de procurori, consideră ambasadorul britanic la București, Martin Harris.
El afirmă, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX, că reputația proastă este principalul dezavantaj al României în atragerea investițiilor străine, în Marea Britanie existând legi stricte împotriva corupției.
Ambasadorul arată, fără a generaliza, că există companii mici și mari care se confruntă cu problema „șpăgii”, motiv pentru care autoritățile trebuie să se concentreze să schimbe reputația țării.
Martin Harris vorbește și despre intenția României de a adopta moneda euro în 2015, atenționând că este foarte dificil de spus în acest moment care este perspectiva pentru lărgirea zonei euro, prioritară fiind în prezent rezolvarea crizei în zona euro.
În interviu, ambasadorul britanic se mai referă la criza din Grecia, salvarea monedei euro, Regele Mihai și spune impresii personale legate de zonele turistice românești.
Prezentăm integral interviul acordat de ambasadorul britanic:
Reporter : Domnule ambasador, văzând recentele evoluții din zona euro – nu este cert dacă s-au încheiat cu un rezultat fericit sau nu – în acest context consideră Londra un atu faptul că nu a fost adoptată moneda europeană ?
Martin Harris: În Marea Britanie nu este o ambiție să fie adoptată moneda euro, dar evident că noi suntem foarte afectați de situația zonei euro și cred că acesta este și cazul României. Săptămâna trecută, prim-ministrul David Cameron a insistat că deciziile din zona euro, care au consecințe pentru toți membrii Uniunii Europene, trebuie să țină cont de interesele tuturor membrilor Uniunii. Eu cred că este foarte important pentru România, pentru Marea Britanie, pentru toți membrii UE, să conlucrăm pentru a face față și acestei provocări, criza euro, și pentru a face față provocărilor pe termen mai lung, adică dezvoltarea slabă a economiei europene în general.
Rep: Vreți să spuneți că deși Marea Britanie nu a adoptat moneda euro, este interesată însă de menținerea stabilității acestei zone, de fapt, este în interesul Marii Britanii ?
M.H. : Exact, este foarte important pentru noi. Eu cred că aproape 40% din exporturile britanice sunt către zona euro și cred că pentru România este o cifră de aproape 60%. Deci, evident că pentru toți membrii pieței unice situația din zona euro este o situație foarte importantă și îngrijorătoare.
Rep : Guvernul României vrea să adopte moneda euro în 2015. Credeți că este posibil ?
M.H.: Eu înțeleg că este o țintă importantă pentru România. Este o politică prudentă în ceea ce privește politica fiscală. Este foarte dificil să spun în acest moment care este perspectiva pentru lărgirea zonei euro. Cred că prioritatea zero acum este să rezolvăm criza actuală în zona euro.
Rep : Legat de criza actuală din zona euro, după negocieri îndelungi s-a ajuns la o soluție privind Grecia, însă acum în Grecia va avea loc un referendum pentru aplicarea măsurilor de austeritate. Ce părere aveți despre organizarea acestui referendum ?
M.H.: Ține de poporul Greciei și de guvernul acestei țări să hotărască modul de adoptare a măsurilor care au fost agreate la nivelul summit-ului euro și summit-ului european. Pentru noi, cel mai important lucru este îndeplinirea în întregime a măsurilor adoptate și eu cred că este, evident, o situație de urgență.
Rep: Revenind la economia României, ați avut timp să vă familiarizați cât de cât cu mediul de afaceri de aici din România, cu deciziile Guvernului. Să spunem că ați fi prim-ministru al României, care ar fi prima decizie pe care ați lua-o în această calitate pentru a stimula economia ?
M.H.: În primul rând, eu cred că România a urmat drumul cel mai bun în această situație, pentru că parteneriatul cu FMI a generat o stabilitate macroeconomică și un nivel al datoriei publice scăzut. Cred că acest lucru este foarte important pentru România într-o situație de criză economică în Europa. În al doilea rând, cred că este important pentru toți membrii UE să urmeze o agendă pentru dezvoltarea economiei. Dacă menținem rata de creștere actuală în Europa, atunci după 2050 nu va exista nicio țară europeană în topul zece al economiilor mondiale. E foarte important să fim competitivi față de economii emergente, ca India, China și altele.
Și noi am încheiat o agendă de măsuri, care a fost agreată în iunie, când și președintele Băsescu s-a întâlnit cu prim-ministrul Cameron. Este vorba de piața unică, trebuie să completăm piața unică în Europa, deoarece comerțul liber este foarte important pentru o economie eficientă. Este important să se reducă și birocrația. În Marea Britanie am luptat cu birocrația astfel încât este posibil acum să se înființeze o afacere nouă în mai puțin de două săptămâni. IMM-urile sunt o sursă foarte importantă de creștere economică și de noi locuri de muncă.
Rep: Poate dintre aceste măsuri ați recomanda României una dintre ele. Pur și simplu ce vedeți ca imediat necesar în plan economic pentru Guvernul României a adopta în perioada următoare pentru a stimula și a lansa o creștere economică durabilă ?
M.H.: Eu cred că sunt importante măsurile naționale, dar și măsurile la nivel european. România, ca și Marea Britanie, este membru al UE și o parte din economia europeană. Evident că măsurile din plan național nu sunt suficiente fără măsurile la nivel european, dar eu cred că este posibilă o agendă complementară, și la nivel național, și la nivel european. Pentru România, flexibilitatea pe piața muncii este foarte importantă, absorbția fondurilor europene, care este o sursă foarte importantă pentru creștere economică în viitor, și atragerea mai multor investitori străini aici.
Rep: Vedeți probleme legate de modul în care decurg investițiile în România ? Vorbeați de birocrație, predecesorul dumneavoastră a vorbit și el de faptul că birocrația este încă ridicată în țara noastră. Din experiența, din contactul dumneavoastră cu investitorii, care sunt problemele cele mai frecvente pe care vi le-au ridicat cu privire la mediul de afaceri din România ?
M.H.: Eu cred că birocrația continuă să fie o problemă pentru România, pentru economia României, dar, după părerea mea, dezavantajul principal este reputația României. România nu are o reputație bună, nu are o reputație de țară curată și transparentă pentru afaceri. După părerea mea, reputația României nu corespunde sută la sută cu realitatea, dar reputația contează mult, mai ales pentru un investitor, pentru un investitor din Marea Britanie unde sunt legi stricte împotriva corupției, inclusiv corupția în străinătate. Deci, eu cred că este foarte important să se schimbe reputația României în acest sens.
Rep : Reputația se bazează și ea pe niște date concrete. Care ar fi motivele pentru care România nu este considerată curată și transparentă ? Niște exemple, ce se întâmplă în desfășurarea unei afaceri astfel încât România capătă o astfel de imagine ?
M.H.: Este foarte important ca piața să fie predictibilă și transparentă. După părerea mea, agenda Mecanismului de Cooperare și Verificare este o agendă foarte potrivită pentru a atrage investitori în România. Consider că autoritățile române au obținut rezultate importante în ceea ce privește lupta cu corupția și reforma justiției. Consider că instituții ca DNA și ANI funcționează bine și înregistrează rezultate importante. În plus, punerea în aplicare a noului Cod Civil este un semn bun pentru investitori, fiindcă acum avem în România un cod coerent pentru comerț. Îndeplinirea tuturor măsurilor din Mecanismul de Cooperare și Verificare este metoda cea mai eficientă de a schimba reputația României și pentru a demonstra că România este cu adevărat o țară unde există un climat bun și transparent pentru investitori și pentru afaceri.
Rep : Puteți să ne spuneți câte cazuri de corupție sau, să spunem, probleme ciudate din partea autorităților v-au reclamat investitorii britanici în ultima perioadă ?
M.H.: Corupția continuă să fie o îngrijorare pentru investitorii străini. Nu pot să vorbesc însă despre cazuri specifice, pentru că este o chestiune pentru autoritățile române și pentru procurori, dar evident că este o problemă de corupție și de reputație. De exemplu, în indicele de percepție a corupției, realizat de Transparency International, România nu are un loc bun.
Rep : Vi s-a spus dacă nivelul corupției este de la cele mai mici niveluri până la un nivel mai înalt al autorităților? Care sunt cele mai frecvente forme de corupție, „șpaga”, cum se spune, sau cazuri mai înalte v-au fost reclamate ?
M.H. : Eu cred este o problemă generală corupția, pentru toți din societate. În cazul investitorilor britanici, sunt companii mici și mari care se confruntă cu această problemă, dar sunt și altele care nu s-au confruntat cu această problemă. Așa cum am spus, realitatea în România nu este sută la sută atât de rea, cât mai ales reputația, dar reputația este importantă. Aceasta este o provocare pentru România în ansamblu, cum să schimbe reputația țării.
Rep: Marea Britanie consideră viabilă realizarea în viitor a așa numitelor „State Unite ale Europei” ?
M.H. : În Marea Britanie avem o poziție pragmatică în acest sens. Evident că, pentru salvarea monedei euro, trebuie să existe un nivel de integrare mai înalt între membrii zonei euro. Probabil că cei 17 membri ai zonei euro vor lua mai multe decizii comune în viitor, dar nu trebuie să uităm că există și o Uniune Europeană de 27 membri. Este foarte important să păstrăm piața unică, să păstrăm instituțiile comune și, după părerea noastră, să intensificăm colaborarea pe piața unică între cei 27 de membri. Nu vreau o Europă cu două clase, vreau o Europă unită. Aceasta este poziția fermă a premierului David Cameron.
Rep: Vorbeați de reputația României și există un personaj foarte imporant din monarhia britanică ale cărui acțiuni sunt menite să promoveze foarte mult România. Mă refer la Prințul Charles. Care credeți că este motivația sa principală în a promova România ?
M.H.: Prințul Charles este un adevărat ambasador pentru România și știu că este o pasiune personală a Prințului Charles. Cred că Prințul Charles a remarcat ceva important pentru România, și anume că patrimoniul României este un avantaj enorm pentru țară. Dacă este posibil, trebuie să se păstreze acest patrimoniu pentru economia rurală, pentru turism. Eu sunt scoțian și în Scoția avem un ținut rural foarte frumos, avem o rețea de cetăți și ele constituie punct de atracție pentru milioane de turiști din Japonia, din America. Turismul este un punct principal al economiei Scoției. Eu cred că și România are această posbilitate, pentru că patrimoniul României este deosebit și este păcat că în acest moment nu constituie un punct de atracție pentru mai mulți turiști. Cred că Prințul Charles face lumină în această problemă.
Rep : Ce credeți că ar trebui promovat mai mult din ce ați văzut în România ca locuri de atracție turistică?
M.H.: Este o chestiune de infrastructură, dar nu de infrastructură mare, ci mică. Am vorbit despre importanța strategică a IMM-urilor pentru economia României, iar turismul este un sector al economiei unde IMM-urile joacă un rol foarte important. Dezvoltarea pensiunilor, restaurantelor și a altor puncte de atracție pentru turiști este un sector cu potențial mare în România și poate să joace un rol strategic în dezvoltarea României în ansamblu.
Rep : Legat de monarhie și de Prințul Charles, ați participat la evenimentele care au marcat aniversarea a 90 de ani de viață ai Regelui Mihai. Pentru că știu că v-a plăcut filmul „Discursul Regelui”, ce părere ați avut despre discursul Regelui Mihai din Parlament?
M.H.: Am fost onorat să particip la acest eveniment, care a fost un moment istoric, cred, pentru România. A fost impresionant când Regele a spus că el s-a adresat direct Parlamentului după mai bine de 60 de ani. În discursul său, Regele Mihai a remarcat valorile importante pentru o democrație sănătoasă, adică etică în viața publică și litera legii. Este foarte important să se încuraje aceste elemente importante pentru o democrație de succes.
Rep : Viața publică românească mai are încă de lucrat în această direcție, în opinia dumneavoastră ?
M.H.: Cred că este o tendință bună. Am spus că ANI a înregistrat rezultate importante. Este evident că România dorește să atingă un nivel de etică în viața publică mai înalt.
Rep : Reprezentanți o țară care a definit monarhia modernă. Credeți că monarhia ar fi potrivită și pentru România?
M.H.: Nu pot să dau nicio recomandare pentru oamenii din România. Cred că depinde de fiecare țară să aleagă un sistem de guvernare și România a ales un sistem republican. Dar, aveți dreptate, avem în Marea Britanie o monarhie modernă și la noi monarhia are un sprijin foarte puternic, în Marea Britanie există un respect deosebit pentru Casa Regală. Este important ca monarhia să fie și tradițională, și modernă în același timp. Weekend-ul trecut, la Summit-ul Commonwealth, liderii au hotărât să schimbe linia de succesiune în casa regală din Marea Britanie, astfel încât moștenitorul va fi primul născut, indiferent dacă este băiat sau fată și, în acest sens, monarhia să continue să corespundă cu valorile poporului, adică egalitate de șansă.
Rep : Trebuie să vă spun că și Casa Regală din România a făcut acest lucru cu câțiva ani în urmă.
M.H. : Știu. Urmăm acest exemplu.
Rep: Ați avut timp să vă familiarizați cu viața de zi cu zi în România. Ne puteți spune ce vă place în România și ce vă deranjează în viața normală ?
M.H.: Eu sunt aici cu familia mea, avem trei fete și pentru noi este foarte plăcut să fim aici, în România și în București. Am venit pentru prima oară în România acum 20 de ani, în vara anului 1990, când eram student, cu prietena mea, care a devenit soția mea. Pentru mine este extraordinară transformarea prin care România a trecut între timp. Nu puteam să mă gândesc atunci că voi reveni într-o țară aliată cu Marea Britanie în NATO și un partener în UE. Acum viața în București este ca viața în orice oraș din Europa, chiar puțin mai interesantă.
Rep : Din ce punct de vedere, ce vi se pare mai interesant ?
M.H. : Pentru mine este mai interesant să trăiesc într-o țară dinamică, unde este un proces de schimbare. Cred că România continuă să fie într-o perioadă de tranziție și, în plus, este foarte important ca acest proces de tranziție să continue. Nu este posibil să opresc procesul de reformă, trebuie să continuu și să fiu mai competitiv decât India, China și decât economiile emergente. Eu cred că aici în România există o capacitate de reformă, de schimbare mai mare, probabil, decât în alte țări din Europa.
Rep : Dar la români, în general, când mergeți pe stradă sau în orașele din România, ce vă atrage, ce vă deranjează ?
M.H.: Am călătorit mult în România, am fost în Maramureș, în Bucovina, în Ardeal, în Craiova, Constanța și este cu adevărat o țară foarte frumoasă, cu patrimoniu interesant. Pentru mine este interesant amestecul de influențe europene cu care mă confrunt în România. Sunt influențe franceze, germane sau anglo-saxone, otomane, ortodoxe, este un amestec cu adevărat european și foarte interesant. Cred că acesta este un avantaj pentru România și este foarte plăcut pentru un străin aici în România. În București este o viață culturală foarte plină. Pentru mine Festivalul Enescu a fost superb în acest an. Am avut aici London Symphony Orchestra, orchestra The Age of Enlightenment, Royal Liverpool Philharmonic și Academia St. Martin in the Fields și multe alte orchestre din Europa și din lume. Este o viață culturală foarte plină și mă bucur să am această oprotunitate să trăiesc și să lucrez în România.
