Ministrul Educației și Cercetării, Mihail Hărdău, consideră nejustificată solicitarea a două din cele patru federații sindicale din învățământ de a-și da demisia sau să fie demis, demnitarul invocând finanțarea fără precedent a sistemului, realizată în timpul mandatului său.
Cadrele didactice au anunțat, miercuri, că au sistat dialogul cu guvernanții, până când Executivul nu va adopta o atitudine de partener al federațiilor din educație și că au sesizat organismele internaționale din domeniu în ceea ce privește situația învățământului românesc.
În același timp, două dintre structurile sindicale reprezentative din educație, respectiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Educației Naționale (FEN) strâng semnături pentru demiterea ministrului Mihail Hărdău, iar Federația Spiru Haret pentru demiterea întregului Guvern, în frunte cu premierul Călin Popescu Tăriceanu.
În replică, după ședința de Guvern în care a fost aprobată cea de-a cincea alocare financiară pentru unitățile din învățământul preuniversitar, în valoare de 860 de miliarde de lei vechi, ministrul și-a exprimat convingerea că liderii sindicali care îl cunosc nu sunt convinși de oportunitatea solicitării de înlăturare a sa de la conducerea ministerului.
„Doresc să fie clar pentru toți că, prin întreaga activitate desfășurată de-a lungul unui an dificil, eu și echipa de la minister am realizat două lucruri foarte importante: salariile cadrelor didactice, diferențele la salarii neacordate de guvernarea PSD în perioada 2001-2004 și toate activitățile suplimentare, legate de desfășurarea diferitelor examene naționale sau locale, au fosta asigurate în totalitate și la termen. Totodată, am repartizat și am monitorizat utilizarea a 700 milioane euro în proiecte de dezvoltarea infrastructurii școlare și universitare, de dotare a laboratoarelor școlare și universitare, de achiziții de carte școlară, echipament sportiv și microbuze pentru transportul elevilor, sumă care echivalează cu toate investițiile din învățământ din ultimii zece ani’, a comunicat ministrul.
„Mă felicit că am avut performanța de a nu antrena componenta politică în spațiile de învățământ, de repartițiile financiare făcute beneficiind în mod onest toate școlile și universitățile, indiferent de aparteneța politică a conducerilor universităților sau a primăriilor. Vă rog să verificați, spre exemplu, repartițiile făcute către Universitatea Politehnică București sau Primăria Iași. Dezaprob ipocrizia și doresc să mențin învățământul în afara intereselor politice”, a adăugat Hărdău.
Ministrul Educației și Cercetării a explicat că bugetul educației din 2007 este cel mai mare, „în valoare absolută sau relativă, de la Revoluția din 1989”. Demnitarul și-a exprimat convingerea că vor fi finalizate toate lucrările începute de peste 14 ani.
„Desigur, este o mare surpriză și pentru federațiile sindicale din învățământ, suplimentarea pentru acest an a bugetului educației cu 1,12 milioane euro, realizată prin rectificări succesive. Sunt de acord, ca ministru al Educației, că există o disproporție evidentă între valoarea alocării pentru infrastructură și investiția în resursa umană, dar politica salarială pentru toate sectoarele bugetare nu este de competența mea. Doresc să-i asigur pe toți profesorii țării că realizarea unui echilibru în ceea ce privește utilizarea fondurilor alocate educației, este dorința mea reală.
În încheiere vă asigur că voi susține creșteri salariale pentru personalul din învățământ, în cadrul strategiei guvernului de salarizare a bugetarilor, astfel încât în educație să fie cea mai mare creștere”, a precizat ministrul.
– Tăriceanu le cere sindicatelor să dea dovadă de o minimă responsabilitate
Tot ieri, premierul Călin Popescu Tăriceanu a apreciat că sindicatele din învățământ ar trebui să dea dovadă de o minimă responsabilitate și să recunoască că actualul Guvern a făcut cele mai mari eforturi pentru îmbunătățirea sistemului de educație din 1990.
El a arătat că foarte multe sindicate din educate invocă salariile mici, uitând să menționeze de diferitele sporuri de care beneficiază.
„Când ne uităm la anumite categorii profesionale, salariul de bază nu este mare, dar după ce adunăm sporurile, o să vedem că acestea reprezintă 80% din câștig, iar salariul doar 20%, când ar fi normal ca procentul să fie invers”, a spus Tăriceanu.
Premierul a apreciat că Legea salarizării, care va fi aprobată împreună cu reprezentanții sindicatelor, va lămuri această problemă.
Președintele FSLI, Aurel Cornea, a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă comună a celor patru federații, că, printr-o scrisoare deschisă adresată premierului Tăriceanu și ministrului Hărdău, liderii sindicali anunță au sistat dialogul social cu Guvernul. Astfel, spune Cornea, orice act normativ emis în afara dialogului cu partenerii sociali este nul și va fi atacat în instanță.
Profesorii sunt revoltați față de atitudinea Guvernului, pe care o consideră iresponsabilă, deoarece a încalcat prevederile Legii învățământului, acordând 5,2 la sută din PIB pentru învățământ în 2007, față de minuimum șase procente cât era prevăzut în actul normativ.
Executivul a amânat, luni, prin Ordonanță de Urgență, pentru 2008, alocarea a 6 la sută pentru educație, în 2007 învățământul urmând să primească suma prevăzută prin Legea bugetului.





