“Haizerii din Țara de Sus”

George Timu, un fost salariat CFR cu ștate vechi în domeniu, inclusiv în branșa gazetarilor feroviari (la ziarele „Dobrogea Nouă” și „Lupta CFR”), acum pensionar, a scos recent de sub tipar o lucrare monografică pentru care a găsit titlul-nadă potrivit să trezească interesul cititorilor: “Haizerii din Țara de Sus”.
O carte dedicată „tracționiștilor”
Pensionarul dornean, autor, între altele, (pentru că este deja la a patra carte publicată) a unei istorii a căilor ferate din fostul raion Câmpulung, intitulată „Nostalgii feroviare”, stârnit (așa cum mărturisește într-un „Preambul” al volumului) de „acel imbold puternic venit de undeva din adâncul ființei mele, care m-a inspirat de a construi punți între trecut și prezent și chiar spre viitor”, dedică această carte „tracționiștilor”, mecanicilor locomotivelor cu aburi, care-au rămas în istoria feroviară cu numele de „haizeri”, din perioada ocupației austriece a Bucovinei.
Extins, termenul de „haizeri” (de la germ. Heizer – fochist) era atribuit tuturor celor care aveau legătură cu calea ferată, fie ei fochiști, mecanici sau lucrători în depourile feroviare.
„O imagine din viața ținutului câmpulungean și dornean mai puțin descrisă până acum”
Volumul, de peste 200 de pagini (ilustrat cu numeroase fotografii-document) care abordează diverse aspecte din activitatea feroviară, prelucrează un bogat filon de informații (pentru care autorul le mulțumește tuturor celor care i le-au furnizat), vizând cu precădere (așa cum este subtitrat) Depoul de locomotive Capu Satului (Câmpulung Est) și remizele de locomotive Gura Humorului, Vama și Vatra Dornei.
Așa cum remarcă în textul introductiv ing. Gabriel Mărgineanu (fost șef depou adjunct la Capu Satului, ulterior șef al Diviziei de tracțiune Iași) „îmbinând tratarea evenimentelor istorice cu cele din activitatea feroviară, apelând la genul de reportaj pentru prezentarea personajelor, George Timu a reușit să redea o imagine din viața ținutului câmpulungean și dornean mai puțin descrisă până acum”.
O „țesătură” documentară, care are ca pretext locomotiva cu aburi
O carte în care, după cum subliniază prof. Vasile Panțiru, directorul Centrului Școlar Particular „Țara de Sus” Vatra Dornei, „locomotiva cu aburi, draga de ea, devine un pretext, o momeală” pentru o „țesătură” documentară care cuprinde perioada anilor 1888 (când a fost dat în folosință tronsonul liniei ferate Hatna – Câmpulung, pe care au circulat primele locomotive cu aburi) și 1988 (când locomotivele cu aburi și-au încetat activitatea).
O carte, așa cum ne spune în încheiere George Timu, scrisă cu intenția „de a ține trează o suită de amintiri ce au marcat viața și destoinicia unor oameni deosebiți din această zonă frumoasă a țării”.