În urmă cu niște ani, atunci când Sassuolo pătrundea în premieră în Serie A, am făcut mișto în mai multe rânduri de această echipă izvorâtă de nicăieri, cele mai la îndemână comparații fiind cu panaramele de la noi, de tipul Voluntari ori Clinceni, la fel de „orașe” ca Sassuolo, care are vreo 40.000 de locuitori. Și la fel am privit și promovarea lui Frosinone, care între timp s-a întors în divizia secundă, de unde însă ar putea să revină în prima ligă italiană, luptându-se pentru locul de baraj. Ei bine, situația specială din acest an, cu multe campionate întrerupte și unele chiar oprite definitiv, m-a făcut și pe mine, că pe mulți alți iubitori de fotbal, să privesc la tot ce s-a putut (inclusiv meciurile din Belarus, dacă vi le mai amintiți, de acum vreo 3 luni!). Și uite-așa, am ajuns să văd aproape toate meciurile în campionatul italian, cu tot cu cele ale unor echipe pe care altădată le ocoleam (Sampdoria, Udinese, Cagliari etc., care nu aratămai nimic, niciodată). Prima dată când mi-a plăcut de Sassuolo am crezut că e o întâmplare. Apoi, am mai prins-o încă o dată, tot accidental. Și iar mi-a plăcut ce am văzut, drept pentru care am început să caut meciurile ei, ceea ce a făcut capână acum să nu pierd nicimăcar unul după reluarea campionatului. Băieții ăia joacă absolut încântător, tot ceea ce știu ei fiind să atace și iar să atace. Însă ceea ce am văzut acum, în etapadin ultimul weekend, a întrecut orice închipuire. Sassuolo a jucat la Napoli, echipa care avea mare nevoie de victorie, cu speranța că va prinde ultimul loc de Europa League. Sassuolo cumva ar fi putut prinde și ea, dar cu condiția să bată la Napoli, în continuare să câștige și celelalte două meciuri rămase, iar Napoli să le piardă! Absurd. De aceea, era de presupus că va fi un meci deschis, între două echipe ofensive. Napoli a dat repede gol, în minutul 8. Sassuolo nu s-a resemnat și și-a făcut jocul. De aceea, a și înscris. Bucurie mare, pupături. Degeaba, gol anulat de VAR. De la capăt: contraatac, șut, gol. Pupături etc. Vine VAR și zice iarăși: ofsaid! La pauză, nu-i 1-2, ci 1-0. Se reia. Sassuolo atacă: cursă, centrare, șut, gol, pupături, VAR: ofsaid. Al 4-lea gol anulat a venit deja că ceva natural, firesc! Nu s-a făcut 1-4, nici măcar 1-1, ci 2-0, că în prelungiri a mai dat Napoli unul. A fost cea mai spectaculoasă înfrângere din câte am văzut în 60 de ani. Concluzia vine de la sine: Sassuolo nu-i Voluntari!