Naționala României deschide azi „balul” campaniei de calificare la Euro 2008 printr-un meci amical în campania coșmarului nostru numit Armenia. Știți dv., țara aia oarecum europeană în poarta căreia s-a proțăpit la meciul acela numitul Apula pe care numai genialul Tudor Octavian putea să-l boteze (săptămâna trecută, în „Gazeta sporturilor”) Apenis. Indiferent cum l-ar chema, sigur e că armata de analfabeți care se târâie prin toată lumea, agățată de avionul cu care circulă Naționala, ar fi putut sesiza la timp că în Armenia nu cresc negri la toate colțurile de stradă. După care, dacă ar fi știut și să citească, am fi putut câștiga meciul în urma contestației. Da, dar asta trebuia scrisă în două ore, lucru, să recunoaștem, aproape imposibil pentru oricare membru al bandei FRF, știut fiind faptul că scrisul este o operațiune infinit mai complexă și mai dificilă decât cititul. Așa că Aăla (Aaia!?) a rămas și negru, și armean, iar noi, drept premiu de consolare, ne-am calificat, ca în fiecare an, pentru turneul din Cipru. Unde, dacă avem baftă și știință cât să depășim Armenia în semifinală, urmează ca mâine să dăm piept cu alte „fiare”: fie gazdele, Cipru, favorite tocmai din acest motiv, fie Slovenia, care dacă le bate devine coșmarul lor, altfel rămânând ca tot noi să ne întâlnim și cu al doilea vis rău al ultimelor două campionate mondiale, de data asta însă într-o finală, nu în preliminarii. O finală „mare” dintr-un turneu mic, mic de tot, adică singurul loc unde mai avem acces (eventual și în Iran dacă se lasă ăia de prostii) tocmai datorită (contra)performanțelor despre care vorbirăm. În acest timp, Rusia joacă împotriva Braziliei, Anglia cu Uruguay, și tot așa. Marile bătălii, chiar și amicale, nu ne includ și pe noi decât, cel mult, ca spectatori. Vă amintiți, sper, celebrele versuri ale „Internaționalei” care începea cu „Hai la lupta cea mare”. Noi, așa cum se prezintă lucrurile acum, facem parte dintr-o „internațională” fotbalistică alternativă, al cărei cel mai potrivit vers de început ar fi „Hai la lupta cea mică”.
