HADICFALVA. O masivă colonizare cu 40 familii de secui, pe moșia Dornești, înfăptuită în 1785, a condus la întemeierea unui adevărat sat secuiesc, numit Hadicfalva, în onoarea guvernatorului Galiției, generalul Andreas Hadik. În același an 1785, harta cadastrală a satului înregistrează, pe lângă vechile toponime, și câteva toponime de hotar ungurești, precum Boenke, Diak Hud, Felso Mesur, Hossu Gniunasch, Hossu Niel, Koreck Hold etc., numărul populației secuiești ajungând, în 1786, la 685 locuitori.
Sâmbătă, 9 iulie 1887, Principele de Coroană Rudolf sosea la Dornești, în parcursul său bucovinean. „La gara Hadicfalva, care era foarte frumos decorată, îl așteptau pe Înaltul oaspe, pe lângă deputații din districtul Siret și Suceava, ministrul de agricultură Falkenhany și alții.
Precis la 8 ore sosi trenul separat le secțiunea drumului de fier Hadicfalva. Aici se coborî Alteța Sa Imperială din tren, dimpreună cu suita Sa, fiind întâmpinat cu „Să trăiască!”, răsunând din mii de glasuri.
Alteța Sa Imperială schimbă câteva cuvinte cu conducătorul clerului catolic din loc, din Siret și Cibeni (Țibeni), vorbi apoi cu episcopul stavrofor D. Seleschi, cu Ioan Mandașeschi și Dimitrie Onciul, protopresviterii oriental-ortodocși ai Sucevei, Siretului și Vicovelor. Un agricultor german din comuna româno-germană Sf. Onufri, Nargang, îi oferi pâine și sare, cu o cuvântare scurtă în numele Siretului. Alteța Sa Imperială se informă, apoi, despre domiciliul vorbitorului și despre naționalitatea comunei Sf. Onufri, la care îi răspunse delegatul cum că este comună locuită de germani și români.
Primarul din Bosanci, Vasile Blândul, îmbrăcat în costum național, ținu apoi o cuvântare în limba română, oferind Alteței Sale pâine și sare.
Alteța sa răspunse, apoi, germănește:
– Meinen innigsten Dank den edlen, treuen und liebel Rumanen!
Adică:
– Mulțămita mea cea mai intimă nobililor, credincioșilor și iubiților Români!
După aceea, privi Alteța Sa în special la fiecare spalier, ce era compus de Unguri – ca cei de casă, apoi de mai la 1.000 Români.
Atât fetele, cât și flăcăii, erau postați după costume și naționalități: mai întâi, Germancele, apoi Româncele – în număr foarte mare, după aceea – Lipovencele și, în fine, Unguroaicele; de-asemenea și flăcăii din ținutul Siretului și al Sucevii.
După aceea, trecu Alteța Sa frontul banderiilor. Mai întâi defilară, în trap repede, flăcăii Români, strigând „Să trăiască!”, sub conducerea D-lui cavaler Miculi, îmbrăcat în costum național românesc, apoi Ungurii, Lipovenii, Huțanii și, în fine, Germanii, în număr foarte mic.
Mulțumind Alteța Sa la toți, de pe pragul pavilionului, se sui în trăsură cu Excelența Sa ministrul de agricultură Falkenhayn, urmând calea spre Rădăuți, precedat fiind de prefectul Rădăuților, Dl. Keschmann”[1].
În 1890, după câteva valuri de migrație nenorocoasă spre regiunea confluenței dintre Tisa și Dunăre, Hadikfalva încă mai avea 3.593 locuitori, Paul Marton fiind primar, iar Anton Szabo – învățător.
The businessman Awner Rosenwald built a prayer house for the Jews in Hadikfalva.În Hadikfalva s-a stabilit, încet-încet, o importantă comunitate evreiască, prima sinagogă fiind construită de industriașul Awner Rosenwald.The only doctor in the village was the Jew, Doctor Szabo. and the pharmacy Metsch was also Jewish owned. Medicul satului Szabo, era tot evreu, ca și farmacistul Metsch. Berl Terner a deschis un depozit de cherestea, aproape de gară, iarJehuda Leib Kraft from Sereth built two mills. Jehuda Leib Kraft, din Siret, a construit, la Hadikfalva,două mori, dar toate au ars în 1914, odată cu începerea războiului.
După război, moștenitorii Jehuda Leib Kraft au construit moara cu cea mai mare și mai modernă turbină din Bucovina. EvreiiA lively export of agricultural products was started from the „model” farms whose owners were Margosches, Adelstein, Wassermann and Blum. Margosches, Adelstein, Wassermann și Blum au construit ferme agricole, pomicole și zootehnice model, principalul exportator al produselor fermelor lor fiind Lipa Laufer și Mosch Braunstein delivered fruit to Western markets.Mosch Braunstein.
În 1939, Compania Kraft a construit, la Hadikfalva,o modernă fabrică de amidon și dextroză, care putea procesa 50 vagoane de cartofi pe zi.
[1] REVISTA POLITICĂ, Anul II, nr. 5, 15 iulie 1887, p. 6