Guvernul vrea să sisteze sporurile salariale pentru unele categorii de funcționari, să nu mai acorde în acest an personalului bugetar salarii de merit și să plătească sporul de radiații în funcție de cât de necesare sunt instalațiile emițătoare pentru activitatea instituțiilor. Noile prevederi au fost deja incluse într-un proiect de ordonanță de urgență, care urmează să fie discutat cu partenerii saciali.
Documentul, obținut de agenția MEDIAFAX, include o serie de restricții în salarizarea funcționarilor publici și prevede că „salariile de merit, astfel cum sunt acestea reglementate de actele normative, nu se acordă personalului bugetar în anul 2009”.
Tot în acest an se propune să nu mai fie acordate nici premiile lunare, stabilite în limita a până la 10% din cheltuielile cu salarii, pentru funcționarii publici cu rezultate considerate valoroase în activitate, iar orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul bugetar să fie compensate corespunzător cu ore libere.
„În anul 2009, orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul bugetar se compensează corespunzător cu ore libere plătite în tot cursul anului 2009, cu excepția celor prestate în luna decembrie a anului 2009 care se pot compensa până la data de 31 ianuarie 2010”, se arată în document.
Proiectul de ordonanță mai prevede că sporul de lucru pentru condiții vătămătoare generate de instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență sau stații de bruiaj, de până la 10% din salariul de bază al funcționarilor publici, se acordă doar dacă aceste instalații sunt „absolut necesare” derulării activității proprii a autorităților și instituțiilor publice în care funcționează astfel de instalații.
Neacordarea în 2009 a sporului salarial de 75% din salariu pentru funcționarii cu atribuții în gestionarea asistenței financiare din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile și stabilirea unor criterii clare de acordare a sporului salarial de până la 75% din salariu pentru funcționarii cu atribuții în gestionarea fondurilor comunitare sunt alte prevederi ale documentului.
La acestea se adaugă reducerea nivelului de majorare a salariilor de bază atât pentru managerii de proiecte cu finanțare internațională, de la 75% la maximum 50%, cât și pentru observatorii desemnați în procesul de verificare a contractelor de achiziție publică, de la 75% la 10%.
Pentru funcționarii publici și personalul contractual din Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Guvernul vrea ca procentul de 75% reprezentând nivelul de majorare a salariilor de bază să reprezinte o limită maximă, în timp ce pentru controlorii financiari și auditorii interni să nu mai fie acordat în acest an sporul de până la 25% din salariul de bază.
Nici membrii comisiilor de disciplină pentru funcționarii publici și cei ai comisiilor de soluționare a contestațiilor nu vor mai primi indemnizația de participare la ședință de 15%, respectiv 20% din salariul de bază.
Pentru membrii Comitetului pentru Audit Public Intern este propusă o plafonare a indemnizației de ședință de la 20% la 1% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat.
În document se mai arată că, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor, ar urma să fie stabilite limite anuale pentru finanțările rambursabile care urmează să fie contractate de unitățile administrativ-teritoriale, iar cheltuielile privind despăgubirile, inclusiv cele impuse de hotărâri definitive ale instanțelor sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, ar urma să fie acoperite din sumele prevăzute cu această destinație în bugetul de stat pe 2008.
Toate aceste reduceri de cheltuieli sunt justificate în preambulul proiectului de ordonanță de urgență prin necesitatea unor măsuri de diminuare a cheltuielilor din administrația publică, motivate de actuala criză economico-financiară, arătându-se că există riscul creșterii cheltuielilor bugetare, cu implicații asupra deficitului bugetar, în lipsa unor reglementări imediate.
