Guvernul intenționează să adopte o Ordonanță de Urgență pentru operaționalizarea Registrului Electoral și reglementarea unitară a listelor electorale permanente pentru toate tipurile de alegeri, care să instituie obligația actualizării datelor și sancțiuni cu închisoarea pentru înregistrări eronate.
Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență obținut de MEDIAFAX, Registrul Electoral ar urma să fie operaționalizat și aplicat tuturor tipurilor de scrutine, fiind instituit un regim juridic unitar al listelor electorale permanente.
„Reglementarea neunitară și nesistematizată a acelorași concepte, categorii și instituții juridice a condus la severe disfuncționalități în organizarea evidenței electorale a cetățenilor români, cu repercusiuni asupra legitimității actului electoral”, se arată în motivarea la proiectul Ordonanței de urgență, inițiat de AEP și MAI.
Actul normativ precizează că Registrul electoral reprezintă „un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot, precum și a altor date și informații necesare pregătirii, organizării și desfășurării alegerilor și a referendumurilor”.
„Registrul electoral este structurat pe unități administrativ-teritoriale pentru cetățenii români cu drept de vot cu domiciliul în România, respectiv pe state și localități pentru cetățenii români cu drept de vot cu domiciliul în străinătate (…) Cetățenii români cu drept de vot sunt înscriși în Registrul electoral de la data la care au împlinit vârsta de 18 ani”, precizează proiectul de OUG.
De asemenea, obligația operării radierilor în Registrul Electoral revine primarilor în cazul decesului alegătorilor, a interzicerii drepturilor electorale sau a punerii sub interdicție. Radierea celor își pierd cetățenia română revine AEP, pe baza comunicării Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Totodată, în cazul schimbării domiciliului sau a numelui unui alegător obligația înregistrării în Registrul Electoral revine primarilor prin intermediul persoanelor autorizate.
Mai mult, AEP trebuie să implementeze „aplicații informatice care să furnizeze on-line cetățenilor români cu drept de vot informații privind secția de votare unde sunt arondați conform domiciliului sau reședinței”.
Autoritatea mai are obligația de a „aduce la cunoștință publică, la data de 30 aprilie a fiecărui an, numărul cetățenilor români cu drept de vot, cuprinși în Registrul electoral, structurat pe unități administrativ-teritoriale”.
De asemenea, formațiunile politice vor putea avea acces la datele curprinse în Registrul Electoral.
Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale pot obține, pe cheltuiala lor, de la Autoritatea Electorală Permanentă, pentru o solicitare pe an în afara perioadelor electorale, respectiv pentru o solicitare pe fiecare perioadă electorală, extrase din Registrul electoral cuprinzând datele privind cetățenii români cu drept de vot, mai precizează proiectul.
Registrul Electoral se va afla în administrarea AEP, care trebuie să verifice modalitatea de actualizare, să corecteze și să sancționeze eventualele deficiențe pe baza informațiilor furnizate de alte autorități publice.
Totodată, proiectul prevede sancțiuni, inclusiv cu închisoarea, pentru înregistrări eronate sau neefectuate în Registrul Electoral. Astfel, „efectuarea de înregistrări eronate în Registrul electoral sau neefectuarea înregistrărilor în Registrul electoral la termenele stabilite” constituie contravenție, care se sancționează cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.
„Înscrierea, cu știință, în lista electorală permanentă, în lista electorală suplimentară ori în tabelul electoral a unor persoane fictive sau care nu au drept de vot constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani”, mai precizează proiectul.
Aceeași pedeapsă este prevăzută și în cazul celor care efectuează „înscrierea, cu știință, la același scrutin, a unei persoane în mai multe liste electorale permanente”.
În ceea ce privește actualele liste electorale permanente aflate la primării și judecătorii se precizează că acestea se vor „preda spre topire operatorilor economici specializați” odată cu intrarea în vigoare a actului normativ.
În cazul listelor electorale permanente, menționate ca definiție în Legea alegerilor prezidențiale, se prevede abrogarea. ’Liste electorale permanente – listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”, este definiția propusă spre abrogare, prevedere care a făcut obiectul disputelor cu ocazia referendumului din vara anului 2012 asupra numărului de persoane care ar fi trebuit să facă parte din listele permanente.
De asemenea, în cazul secțiilor de votare din țară, Ordonanța instituie un regim unitar pentru organizarea secțiilor de votare pentru toate tipurile de scrutine.
În localitățile cu o populație de peste 1.500 de locuitori, se organizează câte o secție de votare la 1.000-2.500 de locuitori, dar nu mai mult de 2000 de alegători, iar în localitățile cu o populație sub 1.500 locuitori, de regulă, o singură secție de votare.
Totodată, poate fi organizată câte o secție de votare „în localități izolate, inclusiv în așezările componente ale acestora, respectiv în satele aparținând comunelor, în localitățile componente și satele aparținătoare ale municipiilor și orașelor, inclusiv cartiere, aflate la o distanță mai mare de 3 km față de cea mai apropiată secție de votare organizată în aceeași localitate și în care se află cel puțin 50 de alegători”.
