Guvernul va continua parteneriatul cu Banca Mondială (BM) pentru reformă și îmbunătățirea activității ministerelor, informează Executivul, precizând totodată că în discuția de marți a premierului Emil Boc cu Philippe Le Hourerou, vicepreședinte BM, nu s-a discutat despre un nou acord de împrumut.
Premierul s-a întâlnit, la Guvern, cu Philippe Le Hourerou, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală, la discuții participând și miniștrii Agriculturii, Finanțelor, Educației și Transporturilor.
Executivul informează, într-un comunicat, că miniștrii Agriculturii, Finanțelor, Educației și Transporturilor au prezentat, în cadrul întâlnirii, prioritățile și planul de acțiune pentru restructurarea ministerelor de resort și că Banca Mondială va asigura expertiză pentru aplicarea acțiunilor de reformă și de îmbunătățire a activității ministerelor.
„În cadrul întâlnirii nu s-a discutat despre un nou acord de împrumut între Guvern și această instituție financiară internațională. Guvernul va continua parteneriatul cu Banca Mondială pentru aplicarea măsurilor de reformă și de îmbunătățire a activității ministerelor. În acest sens, Banca Mondială va furniza, în continuare, asistență tehnică pentru derularea reformelor structurale începute”, transmite Executivul.
Surse guvernamentale au declarat anterior, agenției MEDIAFAX, că reprezentanții Guvernului și cei ai Băncii Mondiale au convenit, marți, să înceapă aplicarea planului de acțiuni elaborat în urma recomandărilor instituției financiare și care urmărește, în principal, simplificarea mediului de afaceri și reducerea birocrației.
Planul va fi derulat de un grup de lucru, ai cărui membri vor avea asistența tehnică a Băncii Mondiale, inclusiv cu experți străini. Grupul de lucru va monitoriza și viitoarele proiecte de investiții finanțate de Banca Mondială în România, au arătat sursele.
Agenția MEDIAFAX a prezentat, la sfârșitul anului trecut, planul de acțiuni elaborat de Guvern în urma recomandărilor transmise de Banca Mondială.
Documentul relevă că Guvernul va înființa o secție pentru controlul cartelurilor care afectează concurența pe piață, va suplimenta ajutoarele de stat pentru investiții care generează afaceri în activități adiacente și va analiza varianta introducerii managementului privat în companiile din transport monitorizate cu FMI.
Atribuțiile adunării generale a acționarilor din companiile aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor vor fi revizuite în sensul limitării problemelor pe care acestea trebuie să le avizeze imediat sau asupra cărora au drept de veto față de deciziile consiliilor de administrație. Va fi redus numărul de membri în consiliile de administrație din aceste companii, iar funcția de director general (reprezentând conducerea executivă) va fi separată de cea de președinte al consiliului de administrație (conducerea deliberativă), prin modificarea legislației.
Într-un interval mai mic de șase luni vor fi înființate societăți de transport feroviar de călători de scurt și lung parcurs, pentru o flexilitate comercială mai mare, iar bugetarea multianuală în baza indicatorilor tehnico-economici va fi extinsă la toate companiile din subordinea Ministerului Transporturilor.
Consiliul Concurenței se va implica în procedurile de achiziție/licitație, pentru respectarea regulilor de concurență, iar în șase luni va fi înființată o „unitate de advocacy” (asistență-n.r.) care să emită cel puțin 20 de recomandări pentru descurajarea practicilor anticoncurențiale până în anul 2012.
Va fi însă înființată și o „unitate dedicată pentru carteluri”, care să inițieze cel puțin 20 de inspecții inopinate anual pentru a verifica posibile probleme de concurență pe piață.
Inspectorii din cadrul Consiliului Concurenței vor fi remunerați la nivelul magistraților sau al angajaților din Banca Națională a României, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ori Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, instituții care nu intră sub incidența Legii salarizării unitare din sectorul public, astfel încât rata fluctuației de personal să scadă sub 5%. În același timp, o sumă reprezentând 10% din amenzile și taxele aplicate de Consiliul Concurenței ar urma să nu mai fie vărsată la bugetul de stat, ci folosită ca fond de premiere pentru inspectori.
Documentul mai relevă că Guvernul va introduce clauze de confidențialitate și de neconcurență pentru inspectorii Consiliului Concurenței și va stabili prin legislație o perioadă denumită de „carantină”, în care personalul, managerii sau membrii plenului să nu poată părăsi instituția pentru a ocupa în sectorul privat poziții direct legate de activitățile în care sunt implicați.
În instituțiile publice vor fi desemnate persoane a căror responsabilitate va fi să adune informații și date privind problemele care ar putea afecta concurența.
Pentru limitarea deficitului bugetar, Guvernul va menține dreptul Ministerului Finanțelor de a ajusta unilateral solicitările bugetare ale ministerelor, în cazul în care acestea depășesc plafoanele bugetare aprobate, iar funcția ministerului de monitorizare a companiilor de stat va fi întărită.
„Mandatul și capacitatea Ministerului Finanțelor vor fi extinse în vederea includerii managementului performanței operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat”, se arată în document.
Planul de acțiune al Guvernului mai relevă că nivelul total al măsurilor de ajutor de stat, exprimat ca procent din PIB, va fi redus progresiv, dar procentul ajutorului de stat acordat pentru obiective orizontale (investiții care să genereze afaceri în activități adiacente -n.r.) va crește, într-un interval maxim de 18 luni, de la 77%, în 2008, la aproape 90%, în 2013, din totalul ajutoarelor acordate.
Un alt obiectiv al Guvernului, la recomandarea Băncii Mondiale, este reducerea cu 50% a numărului de ordonanțe de urgență, dar gradul de prioritate este indicat ca unul „mediu”, iar termenul maxim până la care să fie limitat numărul acestor acte normative a fost stabilit la 18 luni.
Alte intenții enunțate sunt reducerea numărului de proiecte înscrise pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de guvern (tot într-un interval maxim de 18 luni) și modificarea legislației în sensul delegării de competențe de la nivelul Guvernului către ministere în ceea ce privește actele administrative și/sau tehnice (6 luni).
