Guvernul va derula în acest an o politică salarială prudentă, fără „pomeni electorale”, care să nu afecteze inflația, însoțită de reducerea cheltuielilor bugetare la unii ordonatori principali de credite, pentru a evita „derapajele” înregistrate anul trecut, a anunțat premierul Tăriceanu.
El a arătat că politica economică din 2008 va fi una „prudentă” pentru a menține bazele unei creșteri economice susținute, peste media UE, cu un control al deficitului bugetar.
„Pentru 2008, ne propunem ca, împreună cu banca centrală, să avem o politică prudentă, fără pomeni electorale, deși este un an electoral. Trebuie să menținem un echilibru între o inflație redusă și un nivel al salariilor corelat cu productivitatea”, a spus Tăriceanu.
Premierul a arătat că datele privind nivelul veniturilor colectate în prima lună a anului, comparativ cu prima lună a anului trecut, indică un surplus de venituri la buget, care va fi însă utilizat pentru reducerea deficitului bugetar, și nu pentru majorarea cheltuielilor.
„Vom limita cheltielile bugetare la unii ordonatori principali de credite pentru dotări cu autoturisme, mobilier și sedii, după ce am văzut derapajele produse anul trecut”, a arătat șeful Guvernului.
Tăriceanu s-a întâlnit, marți, la Palatul Victoria, cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, pentru a coordona politicile fiscal-bugetare ale Guvernului cu cele ale băncii centrale privind atingerea țintei de inflație în 2008.
La discuție a participat și ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian.
Premierul i-a cerut ministrului Economiei și Finanțelor, săptămâna trecută, să organizeze o întâlnire cu banca centrală în care să se discute despre criza economică la nivel mondial, considerând că o astfel de discuție va da un semnal de încredere în evoluția economică, bursă și piața valutară.
BNR a majorat, luni, dobânda de politică monetară cu un punct procentual, de la 8% la 9% pe an, și a decis adoptarea unor măsuri prudențiale suplimentare, inclusiv prin majorarea provizioanelor la creditele în valută, destinate debitorilor expuși riscului valutar.
În același timp, banca centrală notează că perspectiva pe termen scurt a inflației s-a înrăutățit, în contextul amplificării riscurilor macroeconomice, cu precădere a celor legate de propagarea majorărilor de venituri ale populației și de creșterea cheltuielilor publice în perioada electorală, precum și al incertitudinilor referitoare la evoluția cursului de schimb al leului pe fondul persistenței tensiunilor la nivelul mediului economic internațional.
La finele anului trecut, rata anuală a inflației s-a situat la nivelul de 6,57% față de 4,87% în decembrie 2006, plasându-se în afara intervalului de variație de 3-5% asociat țintei de inflație de 4%.
Devierea s-a produs în principal ca urmare a unor șocuri exogene acționând asupra ofertei agregate – performanța nefavorabilă a sectorului agricol datorată secetei severe, dar și creșterea prețurilor produselor alimentare și ale combustibililor la nivel mondial. Presiunile inflaționiste astfel generate au fost amplificate de persistența excesului de cerere agregată în condițiile majorării puternice a veniturilor și ale dinamicii înalte a creditului acordat sectorului privat, se spune într-un comunicat al BNR.
Pentru 2008, ținta de inflație stabilită de Guvern și Banca Națională este de 3,8% plus/minus un punct procentual, iar prognoza prezentată de banca centrală este de 4,3%.
În raportul asupra inflației prezentat la începutul lunii noiembrie, banca centrală a revizuit în creștere cu 1,8 puncte prognoza pentru sfârșitul anului trecut, la 5,7% pe an, față de nivelul de 3,9% estimat în luna august.
Mai mulți analiști intervievați, în luna ianuarie, de MEDIAFAX anticipează, însă, o creștere a prețurilor de consum în decembrie 2007 situată între 0,5% și 1%, ceea ce presupune o inflație anuală de 6,4%-6,9%, cu mult peste ținta Băncii Naționale.
Pentru 2008, BNR a urcat prognoza de inflație cu 0,6 puncte, la 4,3% pe an, față de rata de 3,7% estimată în cel de-al doilea raport trimestrial asupra inflației.
