Resursele bugetare interne alocate pentru investiții vor scădea anul viitor cu 1,3-2 miliarde lei față de sumele programate în 2011, dar Guvernul speră să compenseze printr-o absorbție a fondurilor europene în creștere cu aproape 50%.
Proiectul de buget indică pentru anul viitor cheltuieli cu investițiile în sumă de 37,8 miliarde lei, reprezentând 6,5% din PIB și mai mari cu 2,4 miliarde lei decât valoarea prevăzută pentru acest an, de 35,4 miliarde lei.
Din suma bugetată la investiții pentru anul viitor, peste 18,3 miliarde lei reprezintă însă proiectele care beneficiază de fonduri europene, incluzând cofinanțarea, iar fondurile nete care ar urma să vină în investiții direct de la UE se cifrează la aproximativ 11,6 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
În aceste condiții, cheltuiala internă pentru investiții ar urma să se ridice la 26,2 miliarde lei.
Cheltuielile cu investițiile bugetate programate pentru acest an se plasează la 35,4 miliarde lei, din care 13,7 miliarde lei reprezintă proiecte cu finanțare europeană, inclusiv cofinanțarea. Fondurile absorbite direct de la UE pentru cheltuielile de investiții sunt estimate la 7,9 miliarde lei, de unde rezultă că din fonduri locale se cheltuiesc pentru investiții circa 27,5 miliarde lei.
Aceste defalcări anuale demonstrează o scădere a cheltuielilor interne destinate investițiilor în 2012 cu 1,3 miliarde lei, de la 27,5 miliarde lei la 26,2 miliarde lei.
Pe de altă parte, la capitolul venituri bugetare sunt luate în calcul intrări din fonduri UE în sumă de 13,5 miliarde lei în 2012, cu 4,3 miliarde lei mai mari decât estimările pentru acest an. Dacă toate aceste sume ar fi contabilizate în contul cheltuielilor de investiții, suma alocată din intern anul viitor ar fi cu 2 miliarde de lei mai mică față de cheltuielile din surse proprii efectuate în acest an.
Ca procent din PIB, reducerea cheltuielilor interne este și mai amplă, de la peste 5% din PIB în acest an la aproximativ 4,5% din PIB.
Această scădere de la cheltuieli de investiții a fost posibilă și datorită deciziei Comisiei Europene de a accepta reducerea gradului de cofinanțare pentru România, cu titlu de excepție.
