Taxarea proprietarilor de autovehicule, pe care Guvernul se pregătește să o schimbe, a fost modificată de zece ori până în prezent sub presiunea producătorilor și a Comisiei Europene, bulversându-i însă pe cumpărătorii și așa puțini, care au învățat o lecție: „Cumperi azi, te judeci cu statul mâine”
Tema introducerii unei astfel de taxe a fost lansată pentru prima dată în martie 2006, când agenția MEDIAFAX a anunțat în exclusivitate că Guvernul va analiza aplicarea unei taxe ecologice pentru înmatricularea autovehiculelor provenite din UE după 1 ianuarie 2007, momentul aderării României la Uniunea Europeană. Guvernul condus de premierul Călin Popescu Tăriceanu, mare pasionat de industria auto, dorea astfel să evite creșterea numărului de mașini poluante în contextul anulării restricțiilor la importurile auto după integrarea în UE.
La acel moment, mașinile de import mai vechi de opt ani sau cele care nu îndeplinesc normele de poluare Euro 3 nu puteau fi înmatriculate în România.
Calculele sumare ale guvernanților indicau atunci o taxă de 1.000-2.000 de euro percepută la înmatricularea mașinilor vechi.
Taxa urma să fie introdusă în contextul în care, în 2005, vânzările de autovehicule noi crescuseră cu 41,7%, iar importurile reprezentau aproape 50% din total.
Guvernul se baza pe exemplul Ungariei, care în mai 2004, după aderarea la UE, aplicase un sistem de taxare care i-a permis să mențină volumul de automobile rulate importate la un nivel apropiat de cel consemnat anterior.
Deși Comisia Europeană criticase statele care au introdus astfel de taxe auto, variantele au fost analizate rapid, fără să se piardă mult timp, și noua taxă, denumită în final „de înmatriculare”, a fost introdusă de Guvern în Codul Fiscal în iulie 2006, cu aplicare din 2007. Nivelul taxei era calculat în funcție de gradul de poluare și de capacitate cilindrică ale vehiculului, în condițiile în care, până la acel moment, proprietarii de mașini plăteau doar un impozit anual, calculat prin înmulțirea fiecărei grupe de 500 centimetri cubi cu sume cuprinse între 7 și 8,6 lei.
Reacția a fost previzibilă, iar Uniunea Națională a Transportatorilor și-a scos camioanele în fața Ministerului Finanțelor, reclamând că taxa va influențea negativ activitatea transportatorilor.
Mai mult, încă din ianuarie 2007, imediat după integrare, Comisia Europeană a decis să înceapă o anchetă privind legalitatea introducerii taxei de către România și a atenționat Guvernul că ar putea deschide procedura pentru încălcarea Tratatului UE dacă legislația românească nu va fi modificată. Aceasta deoarece normele UE interzic statelor membre să introducă taxe prin care să discrimeze, direct sau indirect, produse din alte țări membre, în competiția de pe piață cu produsele similare autohtone.
Comisia Europeană reclama că formula aplicată de autoritățile române în calcularea taxei dezavantajează, prin suma de plată, autoturismele second-hand provenind din Uniunea Europeană, creând o poziție de piață net favorabilă mașinilor autohtone, și că impozitarea discriminatorie nu poate fi justificată de considerente ecologice.
Comisia Europeană a decis însă să acorde Guvernului de la București „un răgaz” până în luna martie, având în vedere că România de-abia devenise membru al UE.
Inevitabil, taxa auto a devenit în acest condiții subiect de dispută politică și acuzații reciproce între partide, iar PD, proaspăt ieșit de la guvernare, dar al cărui ministru al Mediului venise prima dată cu ideea introducerii unei astfel de taxe, a acuzat Ministerul Finanțelor, condus de liberali, și Parlamentul că au dus valoarea taxei la un nivel „mai mult decât dublu” față de ce se stabilise inițial.
Taxa era însă pe gustul premierului Tăriceanu, care controla și firma importatoare a mărcii Citroen în România, iar acesta, încurajat din spate atât de grupul francez Renault cu afaceri în țară, cât și de Ford, viitorul proprietar al Automobile Craiova, a anunțat de mai multe ori răspicat că nici nu se gândește să renunțe la taxă, chiar dacă președintele Traian Băsescu i-a cerut oficial acest lucru. El susținea bățos că este normal ca fiecare stat să-și apere interesele în fața Comisia Europei și oferea exemplul Germaniei, care a luase decizia de a proteja contructorii locali față de solicitarea CE de reducere a emisiilor poluante. Finanțele insistau la rândul lor că sumele colectate la buget din taxa auto de primă înmatriculare totalizaseră, în primul semestru, 300 milioane lei.
Tăriceanu a înțeles însă rapid că una este Germania și alta România și, amenințat cu procesul la Curtea Europeană de Justiție, a decis să reducă cuantumul taxei auto. Prima modificare a taxei era efectuată în luna aprilie, la doar patru luni de la introducere.
Noua formulă de calcul a taxei de primă înmatriculare prevedea niveluri de până la trei ori mai mici pentru unele mașini vechi, dar mai mari la cele noi, data propusă pentru intrarea în vigoare a modificărilor legislative fiind 1 ianuarie 2008.
Guvernul a încercat însă o nouă strategie dâmbovițeană și a anunțat ulterior că noua taxă nu va mai fi aplicată din ianuarie, ci din iulie 2008. Comisia Europeană nu a gustat gluma și a trecut la a doua etapă a procedurii de infringement împotriva României.
Pentru a-i mai împăca pe oficialii UE, Guvernul a modificat din nou, în decembrie 2007, pentru a doua oară în acel an, sistemul taxei auto, corelând nivelul acesteia cu valoarea de piață a mașinii și acceptând să introducă o procedură de contestare pentru persoanele care se consideră nedreptățite.
Proprietarii de mașini nu au stat însă să le dea Guvernul dreptul de a contesta taxa, astfel că în decembrie era înregistrat deja primul proces pierdut de stat, un arădean primind din partea judecătorilor dreptul să-și recupereze de la stat taxa de 6.287 lei, cu dobânda aferentă și cheltuielile de judecată.
Tot în decembrie 2007, considerând că taxa auto a fost primită cu reticență de către opinia publică, Guvernul a hotărât ca, din 2008, să schimbe denumirea impozitului din „taxa specială de primă înmatriculare” în „taxa pentru poluarea de la autoturisme”, pentru a marca foarte clar scopul pentru care a fost introdusă. S-a decis în același timp ca sumele colectate din taxa auto să fie vărsate la Fondul de Mediu și folosite pentru programe de protecție a mediului, precum casarea mașinilor vechi, împădurirea terenurilor degradate, realizarea de spații verzi, renaturarea zonelor din Delta și Lunca Dunării, amenajarea de piste pentru bicicliști, cumpărarea de panouri solare sau instalații eoliene de către persoane care doresc să schimbe sistemele energetice clasice.
Odată cu schimbarea denumirii, valoarea taxei a urcat de două-trei ori la mașinile noi Euro 4 și a scăzut de zece ori la mașinile Euro1 vechi de 14-15 ani.
Pățiți cu românii nou-integrați în Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles i-au anunțat calm pe guvernanți că vor suspenda procedura de infringement doar atunci când noua taxă auto va fi aprobată de Parlament.
În vara anului 2008, Guvernul modifica din noua taxa auto, stabilind că persoanele care vor înmatricula, de la 1 iulie, autovehicule second-hand vor beneficia de o reducere suplimentară a taxei de poluare auto dacă declară pe propria răspundere că rulajul mediu anual real al mașinii este mai mare decât cel considerat standard pentru categoria respectivă a vehiculului.
Tăriceanu avea însă pregătită o ultimă lovitură și, după discuții cu directorul general al grupului Renault România și al Automobile Dacia privind „perspectivele întreprinderii” în condițiile crizei economice, a anunțat, în noiembrie 2008, că taxa de poluare auto percepută la achiziția de vehicule noi va fi suspendată pe o perioadă de 3-6 luni , pentru a limita importurile de mașini vechi. Suspendarea pe 3-6 luni s-a transformat într-una de un an, până în decembrie 2009, măsura aplicându-se în cazul taxei de poluare auto pentru mașinile noi Euro 4, simultan cu triplarea taxei la achiziționarea tuturor vehiculelor second-hand de import.
La guvernare a venit în scurt timp un alt partid, iar Comisia Europeană, în mod evident, a informat imediat Guvernul că ordonanța de urgență prin care taxa de poluare auto a fost triplată de fostul Executiv încalcă legislația comunitară. Concluzia a fost cea așteptată, respectiv reducerea cu 30% a taxei auto și majorarea sumei de plată pentru vehicule foarte vechi.
Guvernul „uitase” însă să se mai ocupe și de taxa suspendată pentru mașinile noi, spre deosebire de oficialii europeni, care nu aveau astfel de scăpări și care au somat Executivul să modifice din nou taxa, atenționând că prevederile legislației românești, conform cărora taxa pe poluare se suspendă pentru anumite autovehicule, însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi.
Discuțiile au fost tergiversate de la București până când a expirat perioada de suspendare, iar taxa pentru mașini noi a revenit la nivelul inițial, mai mare, abia din 2010. Comisia Europeană a ținut însă cont de această tergiversare, iar când Guvernul a cerut acordul pentru prelungirea cu șase luni a excepției la taxa auto, a respins solicitarea.
În lipsa unei alte soluții pentru a stimula vînzările de mașini noi, Guvernul a majorat pentru 2011 taxa auto cu până la 50%, în principal pentru vehicule poluante. Comisia Europeană și-a văzut de treabă și a apelat la instanță, Curtea de Justiție a Comunităților Europene hotărând că taxa încalcă legislația Uniunii Europene întrucât produce un dezavantaj la vânzarea mașinilor second-hand din alte state pe teritoriul României.
Decizia Curții a obligat Guvernul să modifice din nou sistemul de taxare, iar soluția găsită a fost una inedită: rămâne și taxa de primă înmatriculare, redusă cu până la 25%, și se mai introduce și o taxă de primă vânzare pentru mașinile aduse în țară înainte de 1 ianuarie 2007 sau după această dată și pentru care nu a fost achitată taxa auto.
Nici taxa de primă vânzare nu a avut însă viață lungă, deoarece, în iarna acestui an, Guvernul s-a gândit că dacă va suspenda pe un an această taxă va mai calma protestele populare din Piața Universității, unde una dintre scandări era împotriva noii taxe auto. Taxa a fost suspendată, manifestările au continuat, iar Guvernul și-a depus mandatul.
Guvernarea a fost preluată de Ungureanu, care nu a mai modificat sistemul taxei auto, dar nu pentru că ar fi simțit penibilul situației și haosul provocat periodic în piață, ci pentru că nu a mai apucat să adopte decizii în acest sens, fiind înlocuit de Guvernul USL.
Acum, premierul Ponta anunță că sistemul de taxare a proprietarilor de autovehicule va fi din nou modificat, începând cu anul viitor, prin revenirea la vechea idee, parcă uitată, din 2006: înlocuirea taxei de primă înmatriculare cu o taxă de mediu, calculată în funcție de nivelul de poluare.
Pariurile legate de intervalul în care această virtuală taxă de mediu nu va fi modificată sunt deschise.
Thomas Dincă, thomas.dinca@mediafax.ro
