Guvernul va ridica, în regim de urgență, limita împrumuturilor pe care autoritățile locale le pot contracta pentru arierate, la 800 milioane lei, revenind astfel la plafonul decis inițial, dar redus ulterior, când a încercat să impună pe plan local ordinea de cheltuire a banilor din TVA și impozit.
Limita va fi majorată în condițiile în care însă termenul până la care mai pot fi contractate astfel de împrumuturi expiră miercuri, 15 mai.
Achitarea arieratelor de către autoritățile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în negocierile cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și nerespectat de fiecare dată.
Luni, premierul Victor Ponta a declarat că, în momentul de față, România nu îndeplinește criteriul, dar că acesta trebuie îndeplinit până în iunie, când este board-ul FMI, și că, în caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra în boardul instituției financiare.
Acordul cu FMI expiră în vara acestui an, iar autoritățile de la București și-au propus să încheie o nouă înțelegere financiară.
La 31 decembrie 2012, autoritățile locale înregistrau față de furnizorii de bunuri, servicii și lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creștere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezintă acele plăți restante cu o vechime mai mare de 90 de zile
La începutul acestui an, în luna ianuarie, Guvernul a decis, conform înțelegerii cu FMI, că autoritățile locale care înregistrează arierate la 31 ianuarie 2013 vor fi obligate să reducă volumul datoriilor cu cel puțin 85% în termen de două luni, până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să limiteze plățile care pot fi efectuate din contul acestora.
Pentru a le facilita îndeplinirea acestei obligații, Guvernul a decis în același timp, prin excepție de la Legea privind finanțele publice locale, că autoritățile locale pot contracta de la Ministerul Finanțelor, până la 29 martie 2013, împrumuturi din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum 5 ani. Plafonul maxim al împrumuturilor a fost fixat încă de atunci la 800 milioane lei, apropiat de volumul total al arieratelor calculat la finele anului trecut.
Două luni mai târziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanță de urgență care stabilea că suma din cota defalcată din impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum și sumele reținute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor și taxelor locale se repartizează „numai” pentru achitarea arieratelor.
Proiectul a generat nemulțumirea autorităților locale, care au susținut că solicitarea Guvernului privind achitarea cu prioritate a arieratelor reprezintă un abuz, deoarece doar consiliile județene și locale decid destinația banilor proprii.
Pe fondul protestelor, Guvernul a aprobat ordonanța într-o formă diferită de cea propusă, stabilind că fondurile din TVA și impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, „precum și” pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind însă stingerea datoriilor.
Prin aceeași ordonanță, limita împrumuturilor pe care autoritățile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusă la doar 500 milioane lei.
La finele lunii aprilie, acest plafon a fost majorat în Parlament la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea împrumuturilor a fost prelungit până la 15 mai.
Acum, cu puțin timp înainte de reuniunea board-ului FMI, Guvernul a pregătit o nouă ordonanță de urgență prin care plafonul maxim de contractare a împrumuturilor este ridicat la 800 milioane lei, ajungându-se astfel la limita stabilită încă de la începutul anului, dar redusă ulterior, când Executivul a încercat să impună autorităților locale să folosească sumele bugetare cu prioritate pentru achitarea arieratelor.
„În prezent, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au depus, până la 29 martie, cereri pentru autorizarea contractării unor împrumuturi pentru achitarea arieratelor înregistrate față de furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, care nu au putut fi onorate în totalitate din cauza atingerii plafonului de 680 milioane lei. În situația în care nu se adoptă actul normativ, posibilele consecințe sunt creșterea arieratelor și blocarea activității furnizorilor de bunuri, servicii și lucrări”, este explicația Guvernului, fără vreo referire la faptul că plafonul inițial era fixat chiar la 800 milioane lei.
Suma suplimentară va fi alocată în limita a maximum 10 milioane lei pentru fiecare cerere de împrumut, iar în cazul cererilor de împrumut a căror valoare depășește această limită va fi aplicat principiul pro rata la suma rămasă disponibilă după aprobarea cererilor.
