Guvernul a decis să reia tema votului prin corespondență și și-a propus să adopte actul normativ până cel târziu la sfârșitul lunii aprilie, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre aprobare, relevă programul legislativ al Executivului pentru acest an.
Proiectul de Lege privind organizarea și desfășurarea votului prin corespondență al cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate a fost inclus în programul legislativ al Executivului, pentru Ministerul Afacerilor Externe fiind fixată luna aprilie ca termen limită de prezentare a actului normativ în ședință de guvern.
În urmă cu trei săptămâni, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reiterat faptul că Uniunea nu va susține introducerea votului prin corespondență, argumentând că în acest caz „securitatea votului lasă de dorit”.
„Noi nu am susținut proiectul domnului Baconschi și, în continuare, în UDMR există o reticență foarte mare în ceea ce privește votul prin corespondență. Securitatea votului prin corespondență lasă de dorit. Românii care nu trăiesc în România au posibilitatea de a alege, au posibilitatea de a vota. Trebuie organizate alegeri în așa fel încât fiecare român să aibă posibilitatea de a merge într-o circumscripție unde pune ștampila pe un buletin de vot”, a precizat președintele Uniunii.
El a apreciat că votul prin corespondență ar însemna „posibilitatea de a pune sub semnul întrebării corectitudinea votului”.
La acea dată, Teodor Baconschi, atunci ministru de Externe, declara că va milita în continuare pentru adoptarea legii privind votul prin corespondență, apreciind că aceasta este cu atât mai importantă cu cât 15% din români trăiesc în străinătate.
El a precizat că proiectul de lege pe care l-a redactat s-a blocat în Guvern după prima lectură, din cauza opoziției UDMR.
Proiectul legii votului prin corespondență a fost aspru criticat de către opoziție, președintele PSD, Victor Ponta, declarând că reprezentanții opoziției vor pleca din toate funcțiile deținute dacă puterea va adopta acest act normativ și apreciind că nu are rost nici măcar să mai candideze la viitoarele alegeri.
Surse oficiale au declarat agenției MEDIAFAX, în luna mai 2011, că Guvernul a discutat, în primă lectură, proiectul de lege privind votul prin corespondență pentru românii din străinătate, dar nu a luat o decizie.
Documentul a fost lansat în dezbatere publică la sfârșitul anului 2010 și prevede, printre altele, extinderea campaniei electorale de la 30 la 45 de zile, precum și stabilirea datei scrutinului prezidențial cu 90 de zile înainte, acesta urmând să aibă loc în luna dinaintea finalizării mandatului șefului statului.
În cazul alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, proiectul de lege prevede depunerea candidaturilor cu cel puțin 60 de zile înaintea alegerilor, față de 40 de zile cât stabilea Legea 35/2008 privind votul uninominal.
În privința alegerilor prezidențiale, proiectul mai prevede că, în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, alegătorul care votează prin corespondență va primi un buletin de vot ce va cuprinde un patrulater în care trebuie să scrie olograf numele și prenumele candidatului pentru care optează.
Alegătorii care doresc să voteze prin corespondență trebuie să adreseze în scris o cerere de înregistrare în Registrul alegătorilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate care votează prin corespondență. Cererea de înregistrare trebuie să ajungă la misiunea diplomatică sau oficiul consular până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei scrutinului.
Președintele Traian Băsescu declarat, la începutul anului trecut, că se va încerca introducerea votului prin corespondență pentru a facilita românilor din străinătate exprimarea opiniei politice.
