Guvernul va diminua numărul prestațiilor sociale și al beneficiarilor și va condiționa ajutoarele de rezultatele școlare ale copiilor și de încercările părinților de a găsi un loc de muncă, urmărind inclusiv reducerea numărului de persoane asistate, dar care pot munci cu minimum 100.000 beneficiari.
Va fi stabilită și o limită maximă pe care o persoană/familie poate să o primească sub forma prestațiilor sociale, în funcție de situația membrilor acesteia, limită fixată pe baza unor simulări raportate la costurile efective ale necesităților zilnice de trai și îngrijire a persoanelor dependente, relevă un document guvernamental obținut de MEDIAFAX.
Justificarea Guvernului este că sistemul de asistență socială a devenit „prea costisitor” în raport cu rezultatele așteptate (ca exemplu, cheltuielile mari cu indemnizația de creștere a copilului nu a condus la o creștere a natalității), iar totalul cheltuielilor cu prestațiile sociale a crescut de la 1,4% din PIB în 2005 la 2,86% în 2010, incluzând pensiile sociale și alte beneficii, fără ca această creștere să conducă la o îmbunătățire vizibilă a indicatorilor care măsoară calitatea vieții.
Măsurile pregătite de Executiv sunt reducerea numărului de prestații sociale și a cumulului de prestații/persoană, comasarea până în ianuarie 2013 a alocației familiale complementare, a alocației monoparentale, a venitului minim garantat și a ajutoarelor de încălzire (toate destinate familiilor cu venituri reduse) într-un singur program, denumit orientativ „venit minim de inserție”, și „co-responsabilizarea” beneficiarilor venitului minim de inserție prin condiționarea acordării beneficiilor de participarea și rezultatele școlare ale copiilor și de căutarea activă a unui loc de muncă în cazul părinților.
Prestațiile pentru persoanele cu handicap vor fi de asemenea comasate într-un singur program, unificat cu pensiile de invaliditate. Astfel, pentru persoanele cu handicap va fi instituită o singură prestație, dar în cuantumuri diferențiate în funcție de gradul de handicap și nevoile specifice.
„Beneficiile se mențin, dar se estimează acordarea lor la un număr redus de persoane, prin unificarea criteriilor și sistemelor pentru persoanele cu handicap și pensiile de invaliditate”, se arată în document.
Criteriile de eligibilitate vor fi stabilite astfel încât să fie aplicabile în cazul mai multor prestații, iar Ministerul Muncii va prelua plata unor drepturi gestionate de alte instituții și asigurate tot din bugetul de stat, pentru a diminua cheltuielile de administrare.
Guvernul se va asigura că numărul persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim garantat care participă la cursuri de formare profesională va crește la 20% din total până în ianuarie 2012, va condiționa până la 1 iulie 2013 menținerea prestațiilor sociale acordate beneficiarilor apți de muncă de participarea la programele de „activare socială” considerate relevante de asistentul social, va impune până în iunie 2012, ca o condiție de eligibilitate pentru primirea ajutoarelor, accesarea serviciilor sociale recomandate de asistenul social, va introduce până în iunie 2011 un formular unic de cerere a ajutorului social și va stabili până la sfârșitul lunii martie 2011 metode eficiente de verificare periodică a menținerii condițiilor de eligibilitate.
Procentul de asistenți sociali calificați ar urma să crească la minimum 50% în 2011, la minimum 75% în 2012 și la 90% în 2013, iar cel al specialiștilor din sistem care participă la cursuri de formare profesională ar urma să urce la minimum 20% în 2011, la minimum 40% în 2012 și la minimum 60% în 2013.
Alte măsuri pregătite de Executiv sunt asigurarea unui număr crescut de inspecții pentru eliminarea fraudelor, utilizarea mai bună a „sesizărilor” din partea publicului larg (prin linii telefonice gratuite sau internet), stabilirea unui sistem de sancționare a solicitărilor frauduloase adresate sistemului de asistență socială, utilizarea unor metode alternative de plată, precum plata directă la furnizorul unui serviciu (întreținere locuință, încălzire, servicii creșă), utilizarea de vouchere sau a cardului social pentru acoperirea costurilor unor bunuri indispensabile vieții zilnice, interconectarea sistemelor de baze de date referitoare la beneficiarii de drepturi sociale cu alte surse de date relevante (bazele de date ale Casei de Pensii, Agenției de Ocupare și Formare Profesională, Registrului Civil, Agenției Naționale de Administrare Fiscală).
După aplicarea acestor măsuri, ponderea prestațiilor sociale în PIB ar urma să scadă, până în 2013, de la 1,77% la 1,41%, iar cea a pensiilor sociale și altor beneficii de la 1,08% la 0,67%.
În același timp, fondurile acordate pentru plata drepturilor de protecție și creștere a copilului vor fi reduse de la 3,42 milioane lei în 2011 la 2,98 milioane lei în 2012 și la 2,56 milioane lei în 2013, iar numărul mediu lunar al beneficiarilor de indemnizații creștere copil va scădea de la 207.000 în 2011 la 166.000 în 2012 și la 129.000 în 2013.
Sumele pentru alte drepturi acordate de Ministerul Muncii pentru creșterea copilului vor scădea de la 166 milioane lei în 2011 la 132 milioane lei în 2012 și la 110 milioane lei în 2013, iar numărul mediu lunar de beneficiari va fi redus de la 237.000 în 2011 la 189.000 în 2012 și la 155.000 în 2013.
Ajutoarele pentru familii cu venituri mici vor scădea, din punct de vedere al efortului bugetar, de la 2,43 miliarde lei în 2011 la 2,40 miliarde lei în 2012, iar fondurile aferente alocației pentru susținerea familiei vor fi reduse de la 468 milioane lei în 2011 la 461 milioane lei în 2012, numărul mediu lunar de familii beneficiare urmând să coboare de la 684.000 în 2011 la 675.000 în 2012.
Pentru venitul minim garantat, efortul bugetar va fi redus de la 651 milioane lei în 2011 la 632 milioane lei în 2012, iar numărul mediu lunar de familii beneficiare va scădea de la 319.000 în 2011 la 310.000 în 2012.
Guvernul argumentează reducerea numărului programelor de asistență socială prin deteriorarea distribuției echitabile și a ponderii sumelor care ajung la familiile cu venituri mici, de la circa 48% în 2005 la 43% în 2009, creșterea fraudelor în acordarea ajutoarelor și un nivel ridicat de dependență, care reduce oferta agregată de muncă. Potrivit sursei, din cei aproximativ 11 milioane adulți cu vărstă și apți de muncă din familiile beneficiare de prestații sociale, 2,2 milioane persoane nu muncesc și nu sunt cuprinși în sistemul educațional sau de pregătire profesională.
„În România, acoperirea sistemului de protecție socială este ridicată-peste 84% dintre cetățeni sunt acoperiți de cel puțin un beneficiu monetar, în mod direct sau indirect (…) Actualul context al crizei economice mondiale impune direcționarea prioritară a resurselor financiare spre susținerea relansării economice, în mod special către sectorul investițiilor publice. În aceste condiții, reformarea sistemului de asistență socială și focalizarea efortului bugetar pentru sprijinirea categoriilor cele mai vulnerabile devine prioritară”, consideră Guvernul.
Prin toate aceste măsuri, Guvernul estimează reducerea numărului de persoane cu vârsta și apte de muncă ce depind de sistemul de asistență socială cu cel puțin 100.000 persoane (estimare preliminară), reducerea numărului de prestații sociale administrate de Ministerul Muncii de la 14 la mai puține, economii fiscale de 0,78% din PIB la nivelul anului 2013, precum și economii bugetare prin reducerea fraudelor din sistemul prestațiilor sociale cu 0,1% din PIB anual.
