Fundația „Horia Rusu” a reclamat Guvernul la Avocatul Poporului pentru ordonanța de urgență prin care se modifica numărul de membri ai CSM necesar pentru ca instituția să poată funcționa, ONG-ul considerând că emiterea actului normativ al Executivului încalcă prevederile Constituției.
„Fundația Horia Rusu consideră că OUG 16 din 2011 privind unele măsuri temporare pentru continuarea activității Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), adoptată de Guvern la 23 februarie, este neconstituțională și a sesizat în acest sens Avocatul Poporului. Prin modificarea (prin ordonanță de urgență, n.red.) a Legii de organizare și funcționare a CSM, care face parte din categoria legilor organice, Guvernul a încălcat articolul 115, alineat 6 și articolul 73 alineat 3, litera l) din Constituție”, afirmă reprezentanții fundației, într-un comunicat de presă dat publicității miercuri.
Potrivit articolului 115, alineat 6 din Constituția României, Guvernului i se interzice să reglementeze prin ordonanțe de urgență organizarea și funcționarea instituțiilor fundamentale ale statului.
Potrivit articolului 73, alineat 3, litera e), „prin lege organică se reglementează organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi”.
Conform legii de organizare a CSM, lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri. În urma deciziilor Curții Constituționale din 25 ianuarie 2011, care a invalidat alegerea în CSM a cinci dintre persoanele care au ajuns să aibă calitatea de membru, numărul total al acestora a ajuns la 14. În aceste condiții, Cabinetul a ales să modifice, printr-o ordonanță de urgență, legea CSM. Actul normativ emis în acest sens prevede că, „prin derogare” de la prevederile referitoare la cvorumul necesar pentru funcționare, lucrările plenului CSM „se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia”, până când Senatul îi va valida și pe magistrații aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2011, în adunările generale ale magistraților.
„Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care s-a fixat cvorumul de prezență în plenul Consiliului Superior al Magistraturii la 14 în loc de 15. Măsura este excepțională și temporară, fiind motivată de necesitatea asigurării funcționalității normale a plenului CSM în contextul creat de invalidarea unor candidaturi pentru Consiliu, în virtutea deciziei Curții Constituționale. Măsura va înceta, respectiv cvorumul va reveni la 15 în momentul validării de către Senat a magistraților care urmează a fi aleși în 2011 în adunările generale ale magistraților”, declara, în 23 februarie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.
Ea arăta că Guvernul a înțeles astfel să răspundă preocupărilor și solicitărilor membrilor CSM privind funcționalitatea deplină a plenului acestuia.
„Reamintesc faptul că, potrivit Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul justiției, în special potrivit ultimului raport publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, CSM-ului îi revin sarcini importante în perioada următoare, pentru asigurarea bunului mers al justiției”, adăuga oficialul guvernamental.
În urma scrutinului din 1 noiembrie 2010, cei 11 membri aleși de magistrați în CSM au fost Lidia Bărbulescu și Mircea Bucurel Aron, din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, Dan Lupașcu, Alexandru Șerban și Nicolae Horațius Dumbravă, din partea curților de apel, Adrian Toni Neacșu, din partea tribunalelor, Marius Tudose Badea și Cristi Vasilică Danileț, din partea judecătoriilor, George Bălan, din partea parchetelor de pe lângă curțile de apel, Oana Schmidt Haineală, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, și Dan Nicolae Chiujdea, din partea parchetelor de pe lângă judecătorii.
Această listă a fost validată de Senat în decembrie 2010, ulterior fiind contestată de 30 de senatori PDL la Curtea Constituțională (CC).
De asemenea, în decembrie 2010, Senatul a decis numirea Corinei Dumitrescu și a lui Victor Alistar ca reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de șase ani. Și această hotărâre a fost contestată la CC de către senatorii PDL.
Curtea Constituțională a decis că hotărârile Senatului sunt neconstituționale, stabilind că, având în vedere imperativul constituțional referitor la organizarea și funcționarea CSM, până la reluarea și finalizarea alegerilor pentru cele trei demnități (judecătorii Lidia Bărbulescu și Dan Lupașcu și procurorul Dan Chiujdea – n.red.) ce au atras viciul de neconstituționalitate, Senatul are îndatorirea constituțională să procedeze la validarea celorlalți membri aleși cu respectarea legii.
Totodată, CC a decis că este neconstituțională hotărârea Senatului privind validarea reprezențanților societății civile în CSM, deoarece a fost dată fără verificarea prealabilă a îndeplinirii condițiilor legale, în special a celor legate de interdicții și incompatibilități în ceea ce-l privește pe Victor Alistar.
În urma deciziei Curții Constituționale, dată cu cinci voturi „pentru” și patru „împotrivă”, judecătorii Bărbulescu și Lupașcu, precum și procurorul Chiujdea au părăsit CSM. La fel și Victor Alistar, liderul Transparency International, ales de majoritatea senatorilor ca reprezentant al societății civile în Consiliu.
Senatul i-a validat apoi pe cei opt membri ai CSM a căror candidatură a fost considerată legală în urma deciziei Curții Constituționale, senatorii adoptând o nouă hotărâre, conformă deciziei instanței constituționale.
