Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului în chestiunea unui acord cu FMI. Încheierea unui asemenea acord ține exclusiv de competența guvernului. Dacă guvernul intenționează să-și asume riscul unui asemenea acord, ar fi fost normal ca premierul Emil Boc să se adrese Parlamentului. Președintele țării își putea cel mult exprima o opinie.
Grație unei astfel de intervenții, domnia sa ar fi avut posibilitatea de a fi pentru sau contra. Admițând că ar fi fost pentru, intervenția sa ar fi fost mult mai utilă guvernului decât cea din Parlament.
Pentru că astfel, acordul cu FMI ar fi apărut ca întrunind și acceptul Președinției.
Acum însă, dat fiind că guvernul tace sau cârtește, cum e cazul cu liderii PSD, s-a creat imaginea că Traian Băsescu e cel care se dă de ceasul morții pentru un astfel de acord.
Constituția României nu-i dă dreptul la un Mesaj abordând o decizie care aparține guvernului.
Nu de alta, dar președintele nu e purtătorul de cuvânt al primului ministru.
De ce a făcut-o Traian Băsescu?
Un răspuns adecvat ni-l poate da doar trecerea în revistă a relațiilor lui Traian Băsescu după formarea alianței PD-L-PSD cu Guvernul.
Prin toate gesturile sale din ultimele două luni și ceva, Traian Băsescu se străduiește să arate românilor că el conduce guvernul.
Ba mai mult, dacă ne gândim la gesturi precum cel din Parlament, că el se identifică total cu Guvernul.
Prezența președintelui la ședințele de Guvern e reglementată strict de articolul 87, aliniatul 1 și 2 din Constituție:
1) Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații.
2) Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.
Traian Băsescu a participat sâmbătă, 7 martie 2009, la ședința de guvern dedicată descentralizării.
Descentralizarea nu e însă o problemă ținând nici de politica externă, nici de apărarea țării, nici de asigurarea ordinii publice.
Din acest punct de vedere, prezența lui Traian Băsescu la ședința dedicată descentralizării a fost anticonstituțională.
Înaintea ședinței, primul-ministru nu ne-a adus la cunoștință cererea sa adresată lui Traian Băsescu de a lua parte la ședința de guvern.
Nu s-a întrunit așadar nici condiția prevăzută de Constituție „la cererea primului-ministru, în alte situații”.
Dacă adăugăm momentului de sâmbătă alte momente asemănătoare (participarea pe post de premier la reuniunea de la Bruxelles, chemarea lui Emil Boc la Cotroceni, la orice oră din zi și din noapte, trimiterea unor miniștri în Covasna-Harghita, cu prilejul unei vizite de tip Ceaușescu) vom sesiza imediat că Traian Băsescu și-a făcut un crez din a adânci imaginea unui guvern al său.
Și astfel, Traian Băsescu a mai adus o completare la Constituția țării, transformând România pe șest într-o republică prezidențială.
